Gânduri

Am învăţat într-o zi, că printre oameni există îngeri. Aceia dintre noi care suferă cel mai mult, cei care au drumul împletit cu durere, suferinţa şi foarte puţine zâmbete care luminează din când în când chipuri călite de greutăţi. Mi s-a spus că destinul dă greutăţi celor de care este sigur că au tăria de a le dapasi, acei îngeri cu o singură aripă ce au fost trimişi pe Pământ pentru a învaţa, pentru a se dovedi vrednici de a primi şi a doua aripă.
   
Problema lor cea mai mare ar fi că ceea ce au fost ei învăţaţi să facă, nu mai are nici o bază în societatea din zilele noastre. Învăţaţi de Dumnezeu să ierte, să iubească, să-i ajute mai întâi pe alţii şi abea apoi pe ei înşişi, au uitat să înveţe şi că lumea minte, înşeală, distruge şi denigrează fiinţe curate. Mi-am promis toată viaţa să nu mai fiu o lasa, o naivă care crede încă în basme şi visează la lumea curată…
   
Oare de ce am tot mai des impresia că trăiesc într-un corp închiriat pe o perioadă nedeterminată pentru care plătesc o chirie exorbitanta şi în care totuşi nu îmi găsesc locul. Credeam că dacă Tu eşti Cel care mă învaţa cum să fiu, cum să mă comport… totul va fi bine, voi rezista pe Pământ şi mă voi dovedi demnă să primesc aripă la care visez de o eternitate. Dar tot ce simt că trebuie să fac este să mă resemnez, să-ţi urmez sfaturile şi să rezist la tot mai multe pietre care mă lovesc din atâtea părţi şi nu-mi dau voie să zbor către tine. Să sper că într-o zi o să primesc dovada care să îmi amintească ultimul tău sfat pe care mi l-ai dat înainte să plec, acela că, pe Pământ, tot ce ofer primesc înapoi înzecit şi că ar fi bine să nu fac rău pentru că altfel Tu vei fi nevoit să mă pedepseasti şi nu ai vrea asta pentru că mă iubeşti mult.

4 thoughts on “Gânduri

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Pin It on Pinterest