Cartea vieţii

Întotdeauna am reuşit să rămân întreagă după o experienţă neplăcută, prin faptul că îmi pot pune sufletul pe hârtie, la îndemâna oricui ştie să aprecieze “spovedania“ mea. Faptul că am încredere în cititorul răbdător, care va înţelege gândurile mele, va lua cunoştinţă de păţaniile mele şi poate vre-odata, îi vor fi de folos în drumul sau prin viaţă. Am crezut adesea că dacă eu pot fi un om bun, voi fi ferită de tristeţe, supărări, piedici, dezamăgiri, regrete, lovituri puternice în suflet, denigrări, vorbe urâte, violenta de orice fel, minciună, certuri, reproşuri, pierderi. M-am înşelat amarnic! Am crescut crezând că omul poate fi şi bun. Am crezut că dacă face si lucruri rele, le face numai pentru a se proteja de alţii, că orice om merită a doua şansă, că toţi ne schimbăm, că într-o zi toţi ne vom reveni şi lumea va fi un loc propice pentru a trăi în pace şi armonie. M-am înşelat amarnic! Am greşit şi greşesc zilnic crezând fix acelaşi lucru deşi mi s-a demonstrate… Read More

Ai venit pe nesimţite

Ai venit pe nesimţite, Şi atâta de fugar, Ca-n aproape două clipe, Gândul meu era hoinar. Peste toată nebunia, Cea uitată-n jurul meu, Mi-ai luat copilăria, Şi un dor atât de greu. Ce a fost în al tău gând, Ce să te fi îndemnat, Să îţi iei aşa avânt, Peste ceru-ntunecat, Timp hoinar ce treci într-una, Peste lumea visătoare, Ce iei tot şi laşi în urmă, Amintirea-nduratoare. Ai venit pe nesimţite, Şi ai luat cu tine tot, Ai uitat că amintite, Visele-mi sunt antidot

Mama

                                      Mama, ce cuvant melodios,                                     Mama, un cuvant tare frumos,                                     Nimic nu-I mai divin sub soare,                                     Ca a noastra mandra floare.                                      Nu este nimic mai sfant,                                    Mai harnica ca o furnica,                                    Aici jos pe pamant,                      … Read More

Adult şi copil schimb de impresii

Dacă am putea să prindem timpul într-un borcan şi să eliberăm din când în când câte puţin din el, probabil nici atunci nu am putea să facem tot ce am vrea. Viaţa este de aşa natură în cât nu ne permite să zăbovim niciodată.Şi aş vrea să zăbovesc mult şi timpul să treacă fără să simt, apoi să-şi amintească ca m-a lăsat în urmă şi să se întoarcă după mine. Mi-e dor de atât de multe ori şi mă cuprinde melancolia, când privesc pozele vechi din care îmi zâmbeşte un chip timid, cu dinţii lipsa, dar nederanjat de acest aspect, cu sufletul plin de iubire şi raze de soare în priviri. Ciudat cum acel copil din poză, acum petrece atât de multe ore plângând, atât de multe nopţi meditând, realizând scenarii şi rugându-se la şansa unei zile cu zâmbete, lipsită măcar pentru câteva ore de lacrimi. Uneori am vaga impresie că numai eu mă înţeleg, că numai eu percep lucrurile într-un anumit fel, că numai eu am puterea să le… Read More

Cărţile sunt prieteni reci dar siguri

Am făcut o pasiune din crearea unei lumi îndepărtate, o lume doar a mea, ce mi se deschide în faţa ochilor când încep lecturarea unei cărţi noi. Am învăţat că prin cărţi mă dezvolt ca om, am învăţat să fiu atentă şi la şcoală la materiile predate, însă şi să caut noi informaţii care să mă ajute pe viitor. Nu ştiu cât mă ajută sistemul de învăţământ de astăzi, de fapt nu ştiu cât ajută pe cineva. Sistemul de azi se aplică pentru toţi la fel, de parcă toţi gândim, simţim, practicăm totul la fel. De ce nu arătăm atunci toţi la fel, de ce nu ne îmbrăcăm la fel, de ce nu facem doar un lucru toţi? Pentru că suntem diferiţi, unici în felul nostru. Însă nimeni nu are răbdare să te înveţe în stilul în care ai tu nevoie să fii învăţat. Aşa că am ales să mă rup brusc de “turmă” din care fac parte. Am ales să fiu considerată de unii “fată ciudată” mereu cu o… Read More

Măşti

Am învăţat încă din copilărie că omul are dreptul de a alege pe ce drum vrea să îşi construiască destinul. Sunt totuşi numai două căi pe care le poate urma, o cale mai lungă şi care necesită multe sacrificii sau un drum scurt şi uşor. Cei mai curajoşi dintre noi aleg calea cea mai grea, şi anume calea binelui. Cu riscul de a fi folosiţi şi de a deveni bătaia de joc a celor care nu ştiu să aprecieze un suflet bun, cu riscul de a vărsa multe lacrimi şi de a înainta greu prin viaţă. Sunt şi cei laşi, cei leneşi care aleg calea cea mai usora, calea răului,pentru ca este mult mai usor sa faci rau. Ei nu ştiu decât să degradeze fiinite, să distrugă suflete bune şi sa le atragă de partea lor. Uneori reuşesc, dar alte ori primesc dovada că tot ce oferi primeşti înapoi, faci bine, primeşti bine… faci rău, Dumnezeu nu doarme si te va pedepsi când te aştepţi mai puţin. Mă întreb adesea cum… Read More

Avem drepturi egale

Intr-o relatie de iubire si implicit intr-o casnicie,ambii partereri sunt egali.Cum femeia poate gati si barbatul poate face exact acelasi lucru,la fel si curatenia si cumparaturile!In familie am invatat ca barbatul,tata si sot,poate la fel de bine ca si femeia,mama si sotie,sa gateasca,sa creasca un copil,sa faca curatenie.Stie sa-i ofere femeii clipe de ragaz cand simte ca nu mai poate continua si sa o rasfete zi de zi chiar fara a exista un motiv anume.Femeia este OM,la fel ca si barbatul are suflet,sentimente,creier. Nu discriminati sexul slab,avem aceleasi drepturi ca si voi,barbatii!

Eram odata, cu totii, copii

Cand eram copii toti ne doream sa crestem, sa devenim oameni in toata puterea cuvantului, sa avem puterea de a ne indeplini mai usor visele. Oare unde ne-a fost capul in acele momente? Cand traim acum acea viata de adult la care visam in copilarie, parca traim de fapt un cosmar. Griji, probleme, lipsuri, nevoi. Intotdeauna ne gandim la ce nu avem, tanjim spre a avea mai mult, la a trai mai bine. Niciodata nu ne gandim la ce avem, familie, prieteni, sanatate. Suntem prea superficiali, vedem numai ambalajul fara a deschide pachetul…ar trebui sa ne trezim si sa apreciem mai mult ceea ce avem!