Planuri îndrăzneţe realizate cu economii raţionale.

Dragi prieteni, după cum ştiţi, mulţi dintre voi, pe lângă activitatea de blogging, sunt studentă. Ca student, este destul de greu “să trăieşti” de pe o lună pe alta, dacă nu ai susţinerea financiară a părinţilor (evident pe lângă cea morală, spirituală, etc). Am aflat, de curând, de la Blogalinitiative.ro că există o modalitate uşoară şi pentru mine, de a economisi bani, cu cea mai bună dobânda din ţară. Deci, ar fi o şansă fantastică pentru mine, că la finalul facultăţii, cel puţin, să îmi realizez câteva vise. Poate aţi auzit despre CAR – Casa de Ajutor Reciproc – de la părinţi sau de la bunici. CAR-ul este o instituţie financiară cu peste 160 de ani vechime în România, care a salvat multe concedii sau alte nevoi ale membrilor. Nu… Read More

Pareri si impresii – Webstock 2014

Dragi prieteni, după cum povesteam, în urmă cu aproximativ o lună, am fost acceptată ca şi blogger acreditat la Webstock 2014, ediţia VII. Ediţia din acest an, s-a desfăşurat tot la JW Marriott – Grand Hotel din Bucureşti, în dată de 26 septembrie. Adică ieri. A VII-a ediţie pentru cea mai mare cea mai importantă conferinţa dedicată social media din România, organizată de Evensys în parteneriat cu Vodafone a devenit şi prima ediţie la care am participat şi eu. Hip, hip Ura! Sunt, încă, foarte încântată pentru că am avut ocazia, oportunitatea şi norocul de a fi unul dintre bloggerii invitaţi, acceptaţi la Webstock. Ce mi-a plăcut cel mai tare, a fost profesionalismul organizatorilor, dorinţa lor de a construi punţi între oameni şi prietenii trainice între persoane cu aceleaşi pasiuni şi interese. Mi-a plăcut bună dispoziţie, veselia, relaxarea şi starea pe continua prietenie într toţi oamenii, care plutea în aer. A, da. Mi-a plăcut la… Read More

De data aceasta, mă înscriu şi eu în marea familie a SuperBloggeri-lor !

O melodie populară suna ceva de genul, “Mă bate vântul mă bate/ Şi din faţă şi din spate”. De data aceasta, e ceva mai altfel piesa. Mă împing prietenii bloggeri din spate, să mă bag la aparate. Sau nu era aşa? În fine, ca să scăpăm de dodii, m-a bătut gândul şi vântul şi bloggerii prieteni pe umăr, să mă înscriu şi eu la SuperBlog, ca să văd ce iasă. Ce-i drept, am fost cam invidioasă ediţiile trecute şi de când am şi eu blog, să văd cum tot bloggerul talentat, câştigător sau nu, se distrează şi eu stau acasă şi mă întreb, “Ce ar fi fost dacă?”. Aşadar, îmi iau inima în dinţi, mă ambiţionez şi mă întăresc cu tot curajul din lume, să mă înscriu şi eu în familia SuperBloggerilor care participă la SuperBlog-ul tomnatic. Adică, din toamnă aceasta. Acum când au început înscrierile. Odată cu luna a 9-a, v-aţi prins? Adică în septembrie…of…nu mai aveţi simţul umorului, sau eu sunt prea distrată. Aşadar, să răsună… Read More

Fericirea stă în lucruri mărunte

Adevărata fericire, sta în lucrurile mărunte care ne taie respiraţia, care ne fac să apreciem oamenii din jurul nostru şi lucrurile care ne învaţă să ne bucuram ceea ce contează cu adevărat. Cu toţii suntem ocupaţi să alergăm după fericire. Deşi ne-o dorim cu ardoare, facem totul pentru a o îndepărta. Paradoxal, nu? Este ca şi cum ai ateriza în nisipul mişcător. Cu cât te agiţi mai tare, cu atât mai rău te afunzi. Fericirea cere timp, simplitate şi aşteptare, pentru a ţi se aşeză pe umăr şi a te urma în viaţă. Una dintre micile bucurii care îmi umplu viaţa de bine, sunt cărţile. Da, cărţile sunt universul în care îmi place să evadez din cotidianul aglomerat şi ticsit de probleme, griji şi oameni urâţiţi de rău şi nefericire. Îmi place să savurez o ceaşcă plină cu ciocolată caldă sau ceai, să îmbrăţişez o carte şi să nu o las din mâini, până când nu am terminat de lecturat şi ultima pagină plină de frumos. Uneori mi se spune… Read More

Dansul, cel mai bun mod de a trece prin viaţă într-un mod graţios

Întotdeauna am iubit dansul. De când mă ştiu iubesc dansul şi muzică şi niciodată nu pot sta locului odată cu prima notă muzicală ce-mi mângâie auzul, coborând spre inimă. Îmi amintesc, când eram mică, nu adormeam fără muzică şi fără a dansa un semidans în pat, până oboseam şi mă cufundam în lumea somnului. În concepţia mea, dansul este făcut pentru a trece prin viaţă cu graţie, optimism şi bucurie în priviri. Tatăl meu este, cel mai bun dansator din câţi cunosc, cel care mi-a insuflat bucuria şi pasiunea de a dansa. Cu fiecare ocazie specială din familie, eu şi tatăl meu dansăm, ore întregi, pe orice muzica. Ne lăsăm duşi de val şi de sunetul muzicii şi dansăm până la epuizare, chiar dacă a doua zi nu mai suntem capabili să facem nici doi paşi, acesta nu este, niciodată, un impediment. Îmi amintesc, acum trei ani la ziua de naştere a unei prietene şi colege, cum un prieten bun… Read More

Altă provocare, alt subiect

Pentru că sunt la modă provocările şi pentru că astfel reuşim să ne cunoaştem mai bine între noi, am ales şi eu să răspund unei noi provocări lansate de un blogger şi bun prieten. Aşadar, bunul meu prieten, Beto, mă provoacă să îmi spun părerea despre blogul sau, într-un mod lăsat la aprecierea mea, pentru că este fair play şi, de ce nu, astfel putem să dăm provocarea mai departe pentru a şti ce gândesc şi alţii despre noi, prin prisma gândurilor scrise şi împărtăşite cu alţii. Pe Roberto Kuzmanovic, l-am cunoscut undeva prin toamna, datorită unui concurs organizat pe Bibliocarti.com în urma căruia m-am ales cu o minunăţie de cadou. Iniţial, cam aici ni s-au oprit drumurile, cel puţin aparent. Pentru că norocul îmi surâde, am mai câştigat un concurs organizat pe acelaşi site şi de unde m-am ales cu două cărţi. Cum am început discuţiile cu Beto? Simplu. Poşta Română, are… Read More