Uneori, avem nevoie de confirmarea faptului că suntem iubiţi. Vrem să ştim că şi noi contam pentru cineva, aşa cum şi alţii contează pentru noi. Prea des se trântesc uşi, prea rar se păstrează prietenii o viaţă şi, din păcate, timpul este prea fugar pentru a ne aştepta, pentru a rezolva tot ceea ce avem de rezolvat în viaţă. Ai privit des peste umăr cu teamă.
Niciodată nu ai suportat să-i vezi spatele drept şi mersul apăsat, greoi şi rapid, spre sfârşitul poveştii în care eraţi amândoi personaje. Nu contează ce personaje, nu contează ce va lega sau ce relaţie exista între voi. Contează că acel om pleca şi nu-l puteai opri, indiferent ce ai fi făcut. Ştii cum este să pierzi oameni dragi, care îţi reproşează că te-ai schimbat, doar pentru faptul că te gândeşti, în sfârşit la tine. Te acuza te egoism şi de nepăsare şi te arunca în gunoiul trecutului pe tine şi sentimentele tale, doar pentru că s-au plictisit să te aibă lângă ei. Le vei duce dorul şi te vei simţi vinovat pentru tot ce s-a întâmplat. Deşi nu este doar vina ta, ci şi a lor. Tu le-ai oferit absolut tot ce aveau nevoie. Ei au promis să nu ceară şi totuşi au acceptat dovezile tale de iubire şi au tăcut.
Totuşi, doar pentru că nu ştiu să aprecieze un prieten bun, ci îl aruncă nepăsător, pe marginea drumului, asta nu te va face să uiţi de plecarea lor subită. De asemenea, nici tu nu ştii să fii mai rezervat şi oferi totul pe tavă, până ajungi să-l saturi pe celălalt şi să vrea altceva.
No Comments