Profesionale

La plimbare pe Strada Ficţiunii

            M-am hotărât să ies la plimbare pe o stradă nouă. Vreau să mă teleportez din casa îngheţată şi friguroasă pe care o cuprinde iarna şi să merg prin ce anotimp vreau. M-am aşezat confortabil în pat. Lângă mine sălăşluiesc ademenitor o ceaşcă de ceai aburindă şi un volum dintr-o serie de cărţi poliţiste. V-am mai spus că iubesc cărţile poliţiste? Mi se pare fantastic cum îţi pune mintea la contribuţie, cum te ţine în priză şi foarte atent la toate indiciile necesare pentru rezolvarea puzzle-ului final. 

       Sorb încet din ceaiul fierbinte şi simt cum mă introduce într-un fel de transă a frumosului, pe o stradă în construcţie. Încep să citesc şi dintr-o dată se aude un zgomot ciudat. Sunt trasă de o mână invizibilă printr-un portal plin de personaje şi întâmplări din cărţile mele. Sunt fascinată şi curioasă cu gândul la lumea în care voi ajunge. Mă gândesc la cartea pe care am abandonat-o în camera mea şi dintr-odată, aceasta îmi apare în mână. Apoi, mă gândesc la oamenii minunaţi, cititori ca şi mine şi la cât de minunat ar fi să fie şi ei prezenţi alături de mine, în tunelul acesta magic care mă duce spre cine ştie unde. Şi puf. Apar lângă mine ceilalţi trei oameni minunaţi cu care împărtăşesc bucuria lecturării sau achiziţionării unei noi cărţi. Se pare că şi pe ei i-am prins în timpul lecturii.

        “Bine aţi venit!”, se aude o voce caldă şi totuşi foarte fermă din depărtare. “Puteţi face orice vreţi. Puterea sta în imaginaţia voastră!”. Suntem înconjuraţi de zeci de alţi cititori, dezorientaţi ca şi noi, care nu ştiu cum să se comporte. Totul este alb şi nimic nu are formă sau font. Mi-ar plăcea să răsară un soare plăcut de toamnă, îmi spun în sinea mea. Mi-ar plăcea o cărare pietruită cu dale aurii, precum cea din povestea lui Dorothy, spune tovarăşul meu de călătorie. Eu aş vrea copaci plini cu fructe zemoase sau vată de zahăr şi o fântână cu ciocolată neagră, spune şi prietena mea. Din stânga sau dreapta se aud doritori ai unor piste de biciclete. Alţii vor biblioteci imense cu toate cărţile apărute vreodată. O fetiţă care abia descoperă cărţile, le vrea pe Cenuşăreasa sau Aurora pentru a le întreba despre viaţă şi poveştile care prind viaţă dacă crezi în magie.
       Tot felul de vise continua să se nască în capetele iubitorilor de cărţi, lectura şi frumos. Cu fiecare dorinţă pe care şi-o exprima fiecare, strada prinde contur şi visurile devin realitate, sub ochii miraţi şi fericiţi ai tuturor celor de aici. E Strada Ficţiunii. Cea pe care ne plimbăm uimiţi şi fericiţi, este Strada Ficţiunii pe care fiecare cititor îşi doreşte să se plimbe în voie. Totul prinde viaţă şi sunt surprinsă de cât de frumos pot colora cititorii o stradă, pornind de la zero. Câte idei fantastice poate avea un suflet frumos care visează să desprindă din cărţile citite, măcar o fărâmă de întâmplare sau personaj.

             Am descoperit într-una dintre bibliotecile apărute, Secţiunea Crime, de la Editura All, care m-a uimit şi mi-a descătuşat dorinţa de a rezolva noi mistere, de a închide răufăcători, de a aduce pacea şi liniştea în oraşele terorizate de criminali siniştrii. Am început, aşadar cu DISPĂRUT FĂRĂ URMĂ de Maj Sjöwall si Per Wahlöö. Apoi, am continuat cu DIAVOLUL ÎN ROCHIE ALBASTRĂ de Walter Mosley şi tot aşa, până am reuşit să termin toată secţiunea Crime, care mă fascinase de la prima pagină citită şi pe care, pur şi simplu, nu am putut-o lăsa din mâini până nu a fost gata. A trebuit să îmi înfrânez puţin imaginaţia pentru a nu elibera vreun criminal pe Strada Ficţiunii, pentru că este foarte greu aici să te abţii din a crea locuri şi întâmplări fără să fie transpuse în realitate. De fapt, o poveste lecturată de un cititor, este o poveste cât se poate de reală şi palpabilă. Ce-mi place cel mai mult aici, este că timpul trece lent şi insesizabil, pentru că eşti atât de prins cu o carte bună, încât nu realizezi cum se scurg minute, ore sau zile. Aş putea merge pe această stradă toată viaţa şi nu m-aş satura de frumosul pe care mi-l pune la dispoziţie. Aş vrea mai mult şi aş fi bucuroasă de fiecare nouă carte ce mi-ar apărea în bibliotecă. Le-aş citi pe nerăsuflate pe toate, fără să mă gândesc că mă presează timpul şi trebuie să las cartea o perioadă pentru a termina treburile ce-mi sunt destinate spre rezolvare. 
              Veniţi cu toţii! Toţi cei pasionaţi de lectura şi frumos sunteţi invitaţi la o plimbare pe cea mai frumoasă stradă din lume. Aici puteţi fi ce personaj vă doriţi să fiţi. Aici vă puteţi construi lumile de basm pe care le visaţi din momentul în care aţi finalizat lecturarea primei cărţi. Pe Strada Ficţiunii, sunt primiţi toţi cei ce posed o imaginaţie debordantă şi toţi cei ce iubesc cărţile pentru lumea frumoasă pe care ne-o descoperă ele. Mai avem atât de multe de creat aici şi nimic nu încurca traficul, precum în oraşele aglomerate. Tu, ce mai aştepţi? Noi suntem deja aici şi te aşteptam cu braţele deschise! 


               Articolul este scris pentru Superblog 2014 ( cea de-a doisprezecea probă )



Partajează asta:

You Might Also Like

6 Comments

  • Reply
    lichiresti
    3 November 2014 at 17:33

    Povestea asta mi-a plcut, cu toate ca anotimpul meu preferat este VARA…
    Despre editura asta habar nu aveam, dar am navigat un pic si imi pare interesanta oferta lor.
    O seara placuta!

  • Reply
    Ianolia Marina
    3 November 2014 at 17:35

    Multumesc din suflet pentru parerea sincera. Da, Editura All este o editura foarte interesanta si are tot felul de aparitii captivante. O seara minunata! 🙂

  • Reply
    Octavia
    3 November 2014 at 20:02

    o strada pe care fiecare plimbare e o adevarata relaxare….vreau si eu pe Strada Fictiunii!!!!

  • Reply
    Ianolia Marina
    3 November 2014 at 20:02

    Intr-adevar, este o adevarata placere o astfel de plimbare. Te astept cu dragpe Strada Fictiunii! 🙂

  • Reply
    Natural
    6 November 2014 at 12:59

    N-am mai citit demult o carte politista, dar atunci cand le citeam tot asa era, ochi si urechi pe detalii. Spor!

  • Reply
    Ianolia Marina
    6 November 2014 at 12:59

    E un fel de dependenta pentru mine. Oricand ai chef de o carte buna, da un semn si iti imprumut! 😀

Leave a Reply