Începe Anul Nou Chinezesc

Când la noi este 18 februarie, ora 18:00, în China este ora 00:00 şi pentru ei atunci începe noul an. Şi pentru că Wu Xing (primul restaurant chinezesc cu livrare din Bucureşti) profită de orice ocazie de sărbatoare, s-a gândit să ofere câte-un lampion la fiecare comandă care se face până mâine, 18 februarie şi organizeze un concurs pentru cei care se fotografiază înălţând lampionul.. Asta pentru că la început de an, chinezii înalţă câte-un lampion (simbol al norocului) şi-şi pun câte-o dorinţă. De ziua mea, anul trecut, surioara mea de unsprezece ani, mi-a făcut cel mai frumos cadou la care m-aş fi putut gândi. Ştia că nu înălţasem niciodată un lampion. Aşadar, a cumpărat doua lampioane, unul albastru pentru mine şi unul roşu pentru ea. Le-am înălţat împreună, dorindu-ne lucruri diferite. De Anul Nou Chinezesc, mi-ar plăcea să înalt un lampion cu toate dorinţele pentru 2015, pentru că sunt multe. În primul rând, îmi doresc să fiu sănătoasă, pentru că anul 2014 s-a încheiat cu veşti destul de… Read More

Florăria April sau cum să impresionăm

Nu ştiu cât v-aţi dat seama, dar sunt o fire destul de conservatoare în anumite privinţe. Îmi place să cred că sunt genul “open minded”, dar unele lucruri sunt mult mai frumoase în stadiul lor cel mai pur. De exemplu, anul trecut undeva prin luna mai am început să îmi trimit scrisori cu un prieten aflat la câteva sute de km distanţă. Chiar mi s-a părut o chestie foarte drăguţă şi chiar ne întrebam de ce nu mai trimit oamenii scrisori. Este un lucru atât de personal, de intim venit din ambele părti şi demn de păstrat peste ani, încât este păcat să îl lăsăm să se piardă pe drumul vieţii acaparate de tehnologie. Despre Floraria April v-am mai povestit. Încă sunt la fel de încântată de minunatele buchete şi aranjamente florale pe care aceştia le pun la dispoziţia clienţilor. De asemenea, v-am povestit şi cum am pedalat business pe bicicletă. Ce legătură există între flori şi biciclete? Aparent, nici măcar una minusculă. Totuşi, eu cunosc un secret şi… Read More

50 shades of Grey

S-a făcut mare vâlvă şi s-au încins spiritele când marele anunţ privind ecranizarea cărţii 50 shades of Grey a scriitoarei E.L. James s-a dovedit a nu fi un alt zvon ci un fapt real. Surpriza mea a fost cea privind faptul că oamenii nu ştiau că este o trilogie la baza filmelor. Da, o altă surpriză a maselor a fost aceea că vor exista încă două continuări şi că la baza stă de fapt o trilogie şi nu un singur volum. Am descoperit cărţile undeva în primăvara anului 2014. Iniţial le-am împrumutat de la o prietenă de familie şi apoi le-am cumpărat singură (doar primele două părţi, pe a treia urmează să o cumpăr imediat ce voi găsi un preţ decent). M-am bucurat de faptul că au crescut şi vânzările de carte pentru că oamenii erau curioşi să citească şi volumul ecranizat. Prima dezamăgire a fost aceea că actorii par destul de “necopţi” şi pe alocuri, unele replici par forţate şi destul de nesigure. Mi-au plăcut din punct de… Read More

Happily Ever After

Happily Ever After

Când mă gândesc la dragostea despre care merită să vorbim, la acea dragoste “Si au trait fericiti pana la adanci batraneti”, nu visez la primul meu sărut, la prima strângere de mână sau la prima iubire care m-a întors pe dos iremediabil. Când mă gândesc la iubire, îmi apare în gând un cuplu care merge agale pe stradă, ţinându-se de mâinile care s-au mângâiat în momente de rău şi s-au sărutat în momente de frumos şi bine. Adesea obişnuiesc să îi privesc mult timp, în procesul îndepărtării şi să zâmbesc plină de iubire şi recunoştinţă. Sunt oamenii de la care am avea ce învăţa dacă am avea răbdarea şi respectul de a întreba şi asculta. Sunt zecile de cupluri de bătrâni care se iubesc de zeci de ani. Am auzit atât de multe poveşti de dragoste până acum, însă cea mai frumoasă rămâne aceea dintre aceşti doi oameni care mi-au influenţat viaţa. După jumătate de secol de căsnicie, respectul şi dragostea pe care o poartă unul celuilalt, este fără cusur… Read More

Critică este mai uşoară decât corectitudinea

În seara aceasta voiam să împărtăşesc cu voi altfel de experienţe, altfel de trăiri şi mulţumiri care nu au nicio legătură cu ceea ce urmează să vă povestesc. Nu mi-am uitat ideile şi nici nu sunt genul de persoană care să se întoarcă des la 180 de grade sau orice aţi crede că reprezintă acest început. Ce ştiu despre mine şi ceea ce, mai mult decât sigur, ştiţi şi voi este faptul că îmi place să cred că orice lucru ni se întâmplă în viaţă, se întâmplă cu un scop precis. Azi, am învăţat ce înseamnă să fii apreciat şi iubit, exact aşa cum eşti, de către oamenii pe care îi iubeşti, la rândul tău. De asemenea, Damian Irimescu si Eduard Manea, au împărtăşit cu noi două texte emoţionante şi pline de învăţături. Totuşi, ceea ce urmează să exprim a păţit şi colegul meu blogger, Eduard. Aşadar, a avut un schimb de opinii cu un anume domn X în care bunul meu prieten îşi exprima opinia cu argumente, concrete… Read More

Azi vreau să îţi mulţumesc!

Azi vreau să îţi mulţumesc!

Ai fost personajul principal din cartea vieţii mele pentru atât de mult timp încât îmi eşti mai cunoscut decât îmi sunt eu. Te ştiu atât de bine încât mă întreb de ce te aseamăn cu mine. Poate aici am greşit. Am împărţit rolul vieţii cu tine în povestea pe care o cernuse inima mea peste sufletul ce-mi rămăsese greu şi pustiit. Te-am obligat să îţi iei în serios rolul şi să-l joci ca atare, devenind păpuşarul tău. Am devenit stăpân peste omul liber care erai şi te-am transformat în bunul de consum al inimii mele. Nici măcar nu te-am întrebat dacă eşti de acord, pentru că stăpânii nu fac niciodată acest pact. Ei doar ordonă. Sclavul executa. Aş fi vrut să fie altfel. Eu să nu fiu nevoită să inventez povesti şi tu să nu fi fost omul care eşti. Dar eu sunt un povestitor care crează basme şi tu un om bun printre suflete hapsâne. Voiam să te protejez şi să nu te las pradă înfometaţilor căutători de suflete… Read More

Amintiri din copilărie, readuse în prezent

Google Images Fără vreo urmă de ironie şi cu cel mai sincer sentiment de nostalgie, pot spune că am avut o copilărie minunată. Am fost, probabil, parte din ultima generaţie care a primit un telefon mobil în clasa a VIII-a şi un calculator undeva prin liceu. Aşadar, am putut să mă bucur de clipele petrecute afară, de siguranţa pe care o aveam când stăteam până seara târziu în faţa blocului sau de cele mai frumoase desene animate. Mă bucur nespus de tare pentru faptul că părinţii mei m-au ţinut departe de tehnologii până la o vârstă destul de înaintată. Datorită lor m-am bucurat din plin de juliturile în genunchi, de toate jocurile copilăriei care, din păcate, se pierd în negura timpului şi de cele mai frumoase prietenii care dăinuie şi azi. Îmi amintesc că erau la ordinea zilei, în zilele de weekend şi în vacanţe, invitaţiile la joacă la primele ore ale dimineţii, printr-un strigăt sau un ciocănit la uşă. Desigur, toate acestea se întâmplau după… Read More

3 ani de Craiova Blog Meet – La Mulţi Ani!

Undeva în luna aprilie a anului 2014 aveam să fac cunoştinţă, la Casa Studenţilor, cu blogosfera craioveana (cel puţin cu o parte dintre bloggerii craioveni). De atunci, nu am lipsit decât de la două sau trei blog meeturi pentru că eram plecată din localitate. În scurt timp, bloggerii mi-au devenit cei mai buni prieteni, confidenţi, parteneri de dans şi gura proaspătă de aer şi bună-dispoziţie de care oricine are nevoie. Pe data de 7 februarie, adică ieri, am sărbătorit trei ani de blog meet craiovean. Au fost trei ani în care am devenit cea mai strânsă, frumoasă şi activă blogosferă din România, reuşind să motivăm, sau să molipsim, tot mapamondul cu întâlnirile noastre.     Am început petrecerea la Club Q, locul de întâlnire lunar al bloggerilor. Am cunoscut bloggeri noi, m-am bucurat să-i reîntâlnesc pe cei cunoscuţi şi am râs copios cu Geordan, a.k.a. Capra mea, venită tocmai din Germania pentru marea sărbătoare. Am făcut poze, am râs, am glumit şi am mâncat cel mai bun tort pe care l-am… Read More