Pentru tine!

 Şi ştiu ce simţi şi prin câte ai trecut şi ce viaţă grea şi frumoasă am trăit amândouă. Şi mă ştii mai bine decât mulţi oameni care mă văd zilnic si te iubesc pentru că încă eşti un copil deşi ai o inimă atât de fragile care, însă, nu se teme să iubească. Şi vrei să ajuţi pe toată lumea si te superi pe tine când ceilalţi îţi pun beţe în roate deşi tu nu ai nicio vină.

  Şi te iubesc pentru că îmi dai speranţă şi pentru că îmi spui că sunt proastă pentru că sunt un om minunat şi ceilalţi mă iubesc şi dacă nu o fac sunt posti. Şi sunt atât de proastă în momentul ăsta pentru că nu văd ce scriu din cauza lacrimilor. Şi ştii ceva? Nici măcar nu îmi pasă dacă voi avea cuvinte greşite şi Emil se va lua de mine pentru că îmi e al naibii de dor de tine şi ştiu că mai durează pana te voi revedea.

  Şi nu ştiu dacă ştii, dar când te-am văzut prima dată acum mai bine de doi ani, mi-am dat seama că în mâna de om care eşti se ascunde o forţă fantastică, o inteligenţă surprinzătoare şi un suflet incredibil de mare. Şi te-am admirat şi mi-am promis că într-o zi voi fi şi eu un blogger bun aşa cum eşti tu. Şi fac asta zi de zi şi sunt mândră că te ştiu si te iubesc atât de mult.

  Şi mai ştii ceva? Şi dacă el nu mă iubeşte atât de mult cât îl iubesc eu şi dacă el nu mă vrea, ştiu că tu eşti mereu acolo şi că mă iubeşti aşa cum sunt, stresantă şi cu toate defectele mele şi niciodată nu m-ai lăsat la pământ atunci când îmi tremurau picioarele de frică şi ai alungat toată greutatea care mă ţinea la pământ. Aşa o mână de om cum eşti, mă iubeşti mai mult decât mulţi alţi oameni din viaţa mea şi eu te iubesc la rându-mi mai mult decât pe mulţi oameni din viaţa mea.

 Şi îmi place faptul că noi nu vorbim despre băieţi aşa cum fac fetele de vârsta noastră şi că pe noi ne pasionează bloggingul, călătoriile şi ciclismul în comparaţie cu cele de vârsta noastră pe care le pasionează bărbaţii cu bani şi muşchi ori câte shoturi pot da pe gât într-o seară în club. Şi aş mai avea o mie de lucruri să îţi spun, deşi ştiu că nu e nevoie să le rostesc sau să le scriu pentru că le ştii prea bine. Şi abia aştept să ne revedem şi să petrecem zile şi nopţi împreună aşa cum am făcut în martie la Tuşnad. Şi să fie şi Rareş acolo cu perla lui legată de numele meu, cu Petruţa care “nu este profesoara de engleză” şi chiar şi cu Daradan făcând karaoke, chiar dacă el e stresat în perioada asta şi s-a supărat pe mine.

 Îţi mulţumesc, pentru tot şi te iubesc din toată inima mea, aşa mică şi întunecată cum o cred mulţi! Şi mi-e dor de tine şi aştept cu nerăbdare să te revăd, om minunat ce eşti!