Din dor, mistuitor, de ea

Şi totuşi, ce ar trebui să îi fac cadou? Şi dacă nu îi place? Poate e banal. Florile se vor ofili. Poate ceva ce poate duce cu ea? Ceva mic, care să poată fi purtat oricând. Ceva rezistent timpului şi distanţei. Dar oare ce? Ce poate să întrunească aceste calităţi şi să îi placă, să-i amintească de noi? Ştim, cu toţii, cât este de greu să facem cadourile potrivite fiecărui om drag nouă, căruia vrem să îi arătăm iubirea, consideraţia, respectul sau mulţumirea noastră. Şi oricât ne-am strădui, la un moment dat, tot intrăm într-o pană de idei teribilă care pur şi simplu nu ne permite să descoperim ce i-ar putea plăcea sau folosi celui pentru care căutăm un cadou. Totuşi, fiecare dintre noi s-a gândit, măcar o dată, la posibilitatea de a face cadouri în funcţie de hobby-urile persoanelor respective, locurile preferate de relaxare, sau pur şi simplu ceva care să le amintească mereu de noi, chiar şi când, poate, nu vom mai face parte din viaţa lor. Poate… Read More

Fajitas Tex Mex – Arome din bucătăria mexicană

Spunea cineva, la un moment dat, ca un oraş se recunoaşte după diversitatea pe care o oferă atât riveranilor cât şi turiştilor ademeniţi de splendorile şi curiozităţile sale. Ce-i drept, în Craiova renovată Centrul Vechi prinde contur şi culoare, pe zi ce trece. Pentru fiecare gust şi pentru orice exigentă, există un local care să-i întreacă aşteptările, sau măcar în care să se simtă bine în compania prietenilor, partenerilor, s.a. După Craiova2Online, care s-a desfăşurat la Craiova în săptămâna altfel, am vizitat, alături de invitaţii veniţi din capitală, restaurantul mexican din Craiova Fajitas Tex Mex despre care auzeam bloggerii vorbind. Cuvintele erau de laudă, atât din punct de vedere al mâncărurilor, personalului şi al localului cât şi a atmosferei create cu ajutorul muzicii spaniole şi mexicane. Nu aş putea omite, desigur, celebra tequilla, pe care mi-am promis să o gust, negreşit. Fajitas Tex Mex este un restaurant cu specific texan-mexican situat in Centrul Vechi al Craiovei. Acordurile muzicale spaniole si mexicane, mancarurile specifice acestei zone si sortimentele de tequilla… Read More

Pâine și Mâine

Unul dintre cele mai sensibile subiecte de pe agenda publică este cel al ratei abandonului școlar din România, care a atins valoarea de 18%, comparativ cu media din Uniunea Europeană, de 11%. Mai mult, 74% dintre cazurile de abandon școlar se înregistrează în mediul rural, conform unui studiu realizat de World Vision România. Cauzele principale sunt sărăcia (45%) și rezultatele slabe la învățătură (37%). Aceste procente îngrijorătoare au fost motorul care i-a determinat pe reprezentanții fundației World Vision România să inițieze proiectul „Pâine și Mâine”, ce are ca scop principal atragerea copiilor la școală prin oferirea unei mese calde, chiar în cadrul școlii. Totodată, după terminarea orelor de curs, cei mici se bucură și de un program after school. Inițiativa beneficiază de sprijinul Lidl România încă din momentul zero, printr-o donație de 100.000 de euro, care să susțină implementarea proiectului în etapa pilot din 6 sate din județele Dolj (Palilula, Sărbătoarea, Leordoasa, Salcia) și Vâlcea (Urși și Geamăna). Reprezentanții Lidl România și World Vision România au ales data de 11… Read More

Am un nimic, un nimic atat de mic

Sunt atât de săracă. Sunt atât de lipsită de tot ce te-ai fi aşteptat să găseşti când paşii tăi s-au oprit în faţa mea. Tot ce am avut, înainte cu mult de a te fi întâlnit, am împărţit celor ce au ajuns la mine, înaintea ta. Le-am dat câte ceva multora dintre aceia care au bătătorit aleile spre sufletul meu, înainte ca tu să te fi gândit măcar să încerci aceste alei pline de noroi şi apă stătută. Nimeni nu a plecat fără să ia câte ceva. Nimeni nu a plecat din sufletul meu fără o amintire, o fărâmă din acel loc cald ce l-a găzduit cu grijă. Orice suflet rătăcit care a poposit, un timp, în viaţa mea, are ceva care să-i amintească de mine în clipele când va fi singur sau va simţi că pur şi simplu nu are de ce se agăţa. Am oferit visuri, dovezi de iubire, speranţe, clipe de iubire, zâmbete dimineaţa în zori, o mâna caldă pe obraz când le era greu. Fiecare om… Read More

Guest-Post – Vreau să te ajut, dar, de obicei, nu mă lași

Pun pariu că ți-ai luat-o peste nas de nu știu câte ori pentru simplul fapt că ai ncercat să ajuți. Și pun pariu că ți-ai promis de nu știu câte ori că n-o să mai ajuți pe nimeni niciodată. Însă a trecut o săptămână și ai ajutat din nou. Și-ai sperat că totul o să fie ok. Și poate că iar ți-ai luat-o peste nas. Și ajungi ca dintr-un număr de 100 de persoane pe care le ajuți, să-ți fie recunoscătoare doar câteva, maxim 3-4. Și asta te supără pentru că tu ai ajutat atât de mulți, însă doar câțiva ți-au apreciat ajutorul. Ei bine, dacă te regăsești în exemplul de mai sus, s-ar putea ca articolul acesta să-ți aducă ceva înțelegere și să te facă să observi câțiva pași. Vreau să pornesc de la ideea că oamenii se tem de schimbare. Dacă până acum ai fost obișnuit să porți doar haine de culoare închisă și să te deplasezi mereu cu taxiul prin oraș, în mod sigur nu vei putea… Read More

Nu uita să îţi aminteşti!

Nu uita să îţi aminteşti!

Dezamăgirile, nefericirile, în general, ne zdrobesc inima. Din fericire, avem speranţa că nu se va mai întâmpla. Din păcate, nădăjduim degeaba pentru ca fiecare nouă lovitură doare şi mai tare. Nu suferi doar o dată, chiar dacă acea durere este sfâşietoare. Nu poţi suferi o dată, pentru toată viaţa, ca să poţi să supravieţuieşti bine merci. Fiecare dezamăgire, fiecare om care pleacă, iubire care se spulberă, prietenie care se rupe sau relaţie care se destramă, ne macină măruntaiele cu o forţă atât de puternică încât, la un anumit punct, simţi că rămâi fără aer, ca viaţa ţi se scurge din trup. Pentru că durerea de inimă este o durere care se extinde. Simţi o stare generală de rău, o scădere drastică a poftei de viaţă şi a stării de bine. “În nicio altă limbă de pe pământ, dorul nu sună atât de profund, tainic, intim şi plin de însufleţire, aşa cum sună în limba romană“. Şi pe bună dreptate, pentru că ştiu că mă încearcă dorul şi ştiu că sunt… Read More

Drumul spre reuşită

Oamenii sunt făcuţi pentru a te critica. Sunt acolo pentru a-ţi spune ce este corect să faci sau nu, ce este important să faci în viaţă şi cum să nu mergi pe căi greşite, “cum au făcut alţii”. Începând de la părinţi, profesori, străini, toţi îţi spun că visezi prea mult, că nu vei ajunge nimic în viaţă prin visuri absurde şi că doar mergând la şcoală vei deveni şi tu Om. De parcă sistemul de învăţământ este individualizat în funcţie de nevoile fiecăruia dintre noi şi avem siguranţa că vom obţine un loc de muncă bun sau o carieră strălucită, imediat după absolvirea liceului său a unei facultăţi. Niciodată nu se întâmplă acest lucru şi este nevoie de multă muncă, strădanie, ambiţie şi chiar şi visuri care să-ţi dea încrederea că merită să te zbaţi. Am primit educaţie din partea părinţilor şi a bunicilor care m-au crescut de la o vârstă fragedă. Am învăţat multe, de asemenea şi prin intermediul domnilor profesori care mi-au predat sfaturi din perspective personale… Read More