Întotdeauna mi-a plăcut iarna. Am simțit întotdeauna o dorință fantastică să dansez printre primii fulgi de nea, să mă hrănesc cu acel parfum rece și proaspăt al aerului iernatic. Mireasma aceea de aer curat și prospețime care se resimte odată cu prima ninsoare care se abate asupra orașului agitat, a oamenilor plini de supărări și nervi și asupra orașului care se cere eliberat din marea de poluare este de vis.
Ascult acordurile de pian ale lui Richard Clayderman care mângâie clapele albe și negre ale pianului și încerc să-mi conving inima să nu cedeze încă o dată. Încerc să îmi conving ochii obosiți să-și rețină lacrimile și să mă lase să duc la bun sfârșit acest an greu, cu toate ale lui. Anul acesta a trecut atât de repede încât am impresia, uneori, că am clipit de câteva ori și am pierdut luni întregi. Unde alergăm atât de repede încât pierdem momente, timp alături de cei dragi și lăsăm ani întregi să se scurgă peste noi fără să ne dăm seama câte pierdem?
Este decembrie, deja. Dar din dar se face Rai, spune o vorba veche din bătrâni și fiecare dintre noi a folosit-o cel puțîn o dată în viață. Acum, în plină lunaă a bunătățîi și celebrării familiei, ar trebui să ne amintim să fim oamnei mai des, mai ales cu cei care au nevoie de umanitate și ajutor mai mult decât oricine altcineva. Suntem atât de orbi în goana noastră după nimic încât nu realizăm câte am putea schimbă în jurul nostru în toate câteva secunde. Câte vieți am putea salva și câți îngeri am putea păstra pe Pământ.
Crăciunul nu este despre cumpărături excesive, ori despre mâncarea care să îți ajungă până anul viitor, despre cadouri cât să ai ce despacheta o zi întreagă, despre băutură băută până nu mai știi de tine sau despre cât de bine arată casa mea cu toate decorațiunile acestea de Crăciun. Crăciunul este despre bunătate, despre familie, prieteni și umanitate. Crăciunul este despre a ne uita în jur și a ne apleca pentru a ridică pe cel aflat la pământ. Crăciunul este despre bucurie și zâmbete de care, de cele mai multe ori, altcineva este responsabil. Crăciunul este despre uniune, milostenie și ajutor. Este acea perioada în care învățăm să ne întoarcem privirea de la ceea ce avem către cei în nevoie. Până la urmă, Crăciunul este despre dăruire și bunătate mai mult decât orice altceva.
Și cum totul se întâmplă când te aștepți mai puțîn, întotdeauna există o cale a destinului de a ne aduce în fața oamenilor care au cea mai mare nevoie de noi atunci când vrem încă un scop care să ne îndemne să nu ne dăm bătuți, să nu ne lăsăm absorbiți de muncă și griji și să învățăm să fim prezenți, buni și iubitori. Ce altceva ți-ar putea înmuia inima mai mult decât să afli că există copii în nevoie? Și dacă ai putea ajuta măcar un suflet? Dacă, de fapt, dar din dar se salvează o viață?
Cristina Romanescu este un copil ca oricare alt copil din lume, având părinți iubitori care muncesc pentru a-i asigura un viitor, îi spun povești înainte de culcare, se joacă și râd împreună cu ea. Într-o zi de ianuarie, însă, când zăpada îndemna orice copil vesel și jucăuș să se alăture și altora pentru o partidă sănătoasă de săniuș, o banală căzătură a schimbat radical viața copilului fericit și sănătos. În urma căzăturii burtica Cristinei începuse să se umfle, avea dureri și atunci părinții au mers la spital. Acolo, în urma unui ecograf, au aflat cea mai cruntă veste pe care un om ar putea-o afla. La spitalul de copii Botoșani, Cristina a fost diagnosticată cu Hepatoblastom de gradul 4, cancer la ficat. Fetița de numai șapte anișori, având o tumoră de dimenesiuni foarte mari în acel moment, a fost transferată de urgență la Iași unde a urmat 11 sedințe de chimioterapie. Dar părinții sunt eroii fără costume simandicoase, fără capă dar plini de iubire și cu puteri supraomenești menite să facă orice le stă în putință pentru a le readuce bucuria copiiilor lor. Tăticul Cristinei, în tot acest timp, pentru a putea fi alături de fetița sa și-a transformat mașina în casă și s-a mutat în fața spitalului. Povestea cu lacrimi în ochi că cea mai fericită zi a fost când Cristina s-a trezit după operația pentru biopsie.
Acum, după 11 cure de chimioterapie, Cristina a fost lăsată să se întoarcă acasă, alături de părinții săi. Din păcate, însă, fetița încă are nevoie de o operație menită să extirpe tumoră iar Iașiul nu dispune de aparatura necesară pentru acest tip de intervenție. Părinții speră să găsească o clinică în străinătate și care să accepte micuța lor. De aceea Cristina își dorește ca Moș Crăciun să îi aducă sănătate și posibilitatea de a petrece și alte Crăciunuri alături de familie și prieteni. Pentru ca dorința Cristinei să prindă contur, însă, are nevoie de mai mulți Moș Crăciuni de acesta dată.
Poți fi și tu alături de Cristina Romanescu dacă donezi 2 euro prin SMS la numărul 8832 cu textul Cristina; totodată, dacă intri pe site-ul https://www.davidac.ro și foloseșți codul promoțional SALVEAZAOINIMA vei beneficia de 4% reducere la orice comandă. Poți, de asemenea, dona și cu ajutorului cardului, direct în cont sau prin PayPal. Fiind o campanie umanitară, venită în pragul sărbătorilor de iarnă, contez pe sprijinul vostru pentru a-i putea oferi un Crăciun cât mai frumos Cristinei. Haideți să ne amintim să nu uităm! Haideți să fim oameni, să fim umani, buni și să ajutăm!
No Comments