Impresii despre The Body Shop

Nu intenţionam, neapărat, să scriu un articol  cu impresii despre The Body Shop, în special pentru că acest articol mă obligă să recunosc faptul că nu auzisem de The Body Shop înainte de a ajunge în UK. Glumesc. Dar m-am decis, în urmă cu o săptămână, să plasez o comandă online deoarece există o campanie de reduceri masive pe site în acest moment. În general cumpăram produse doar din magazin. Ca să fiu sinceră, eu şi prietenul meu am dezvoltat un fel de pasiune stranie pentru această companie. Produsele sunt de calitate, aromele incredibile şi preţurile, cel puţin preţurile din UK sunt decente. Nu îmi pot da cu părerea despre cele din România pentru că nu pot, momentan, să realizez comenzi în ţară. Aşadar mă raportez strict la ceea ce am observat aici. În mare, am acces la aceleaşi produse care se regăsesc şi în România dar cu ceva timp înainte ca acestea să ajungă în ţară şi beneficiez şi de reducerile finale ale produselor temporare. Ceea ce m-a făcut… Read More

Ganduri după jumătate de an petrecut la Londra

Am multe gânduri după jumătate de an petrecut la Londra. Ce am învăţat? Scriam un articol despre începuturile mele la Londra, în urmă cu patru luni, aici. Şi parcă a trecut o viaţă de la momentul coborârii din avion şi până azi, la mai bine de jumătate de an de când mă aflu la Londra. Şi am învăţat să învăţ multe. Unele dintre lucrurile pe care le-am învăţat aici vi le voi împărtăşi în acest articol. Nu fac un top, nu alcătuiesc o listă, nu sunt lucruri cu care se pot confrunta toţi oamenii dar sunt sigură că mulţi dintre cei plecaţi o vor face iar celor care sunt acasă le va da acel imbold de a aprecia mai mult locul “de baştină”. Cel puţin aşa sper. Am învăţat că poţi pierde oameni din nimic. După ani de prietenie, crezând că dacă iei anumite decizii vei întări legăturile, îi pierzi sau te pierd. După ce am ajuns aici şi m-am mutat alături de prietenii pe care îi ştiam de aproape zece… Read More

Tinerii români nu muncesc

Tinerii români nu muncesc. Aşa scriu articole peste articole în social media, o spune şi presa şi o ştim şi noi. Dacă vrem să fim hateri, am spune că subiectul este atât de acum două sau trei zile şi eu sunt o întârziată notorie ca de obicei. Sunt aşa din două motive: sunt departe de casă şi muncesc. Iar problema nu e de câteva zile ci e o problemă veche şi nimeni nu prea ştie cum să o abordeze, cel puţin nu printre aleşii statului. Dar politica este un subiect la care încerc să nu mă gândesc zilele astea, preferând să îmi umplu timpul liber cu gânduri spre acasă. Şi ştiu că tinerii romani fug de muncă aşa cum fuge, ştim noi cine, de tămâie. Dar mai ştiu şi că există tineri care muncesc de ani buni şi încă încearcă să îşi pună viaţa în ordine. Poate nu câştigă mii de lei, poate viaţa a fost de aşa natură încât nu le-a permis mai mult, poate muncesc prea mult acum… Read More

Ce am învăţat în primele două luni petrecute la Londra

Ce am învăţat în primele două luni petrecute la Londra? Azi se împlinesc exact două luni de când, efectiv, locuiesc în Londra. În ultimele două săptămâni am privit cu groază ştiri despre atentatele care au avut loc aici şi am aflat, de fapt, cum este senzatia aceea de a te “marca” în siguranţă pe Facebook pentru că nu ai timp să explici tuturor că nu locuieşti, de fapt, în centrul Londrei şi că eşti în siguranţă. În două luni petrecute aici, încă nu îmi vine să cred că m-am mutat. Singurele lucruri care îmi reamintesc acest lucru sunt autobuzele acelea roşii pe care le ştim cu toţii şi engleza care răzbate în toate cotloanele, alături de zeci de alte limbi şi dialecte. Poate părea un clişeu, mulţi romani părăsesc ţara natală ca să muncească în străinătate dar este cu atât mai greu când ai fost acel copil cu părinţi plecaţi în străinătate. Nu prea ai timp, aici, să îţi fie dor pentru că asta te-ar putea da peste cap dar când… Read More

Visuri cu aromă de Sauvignon Blanc

Robert Louis Stevenson spunea că “Vinul este poezie îmbuteliată.“, Robert Fripp ca “Muzica este vinul care umple cupa tăcerii.” iar Cicero că “Oamenii sunt ca vinul: timpul îi acreşte pe cei răi, dar sporeşte calitatea celor buni.”. Acestea sunt doar câteva vorbe de duh celebre pe care mari cugetători le-au lăsat moştenire de-a lungul veacurilor. Sumerienii, akkadienii sau hitiţii sunt cei mai cunoscuţi precursori şi deţinători ai secretului privind producerea unui vin bun. Vinul a căpătat o popularitate constantă începând din anul 1300 în Europa şi era considerat medicament în Anglia, asta până în anul 1500. Dacă am învăţat ceva în această viaţă, acel lucru este necesitatea fiecăruia dintre noi de a se bucura de o clipă, de un eveniment, de oamenii care îl înconjoară. Carpe diem se numeşte acea nevoie a noastră de a trăi, din plin, chiar şi pentru o clipă. După agitaţia de zi cu zi, cel mai frumos moment al unei zile este retragerea firească în spaţiul nostru personal, punerea gândurilor în ordine, relaxarea şi procesarea informaţiilor… Read More

Sărut mâna pentru tot

Azi am găsit, din întâmplare, un pui de păpădie. Era mic şi dintr-odată mi-a venit dor de copilărie. M-am aplecat şi l-am studiat preţ de câteva minute. Realizam că nu este singur, ci înconjurat de zeci de alte păpădii, la fel de mici şi gata să zboare. Atunci mi-am dat seama că, deşi încă am suflet de copil, am uitat să mai dansez prin marea cu puf de păpădie sau balonaşe de săpun jucăuşe în bătaia vântului. Oare când am crescut şi când am uitat cu adevărat de probleme ultima oară? Mi-e dor să adorm prin cine ştie ce locuri, din cauza oboselii de peste zi, ca dimineaţa să mă trezesc în patul meu. Întotdeauna am considerat acest lucru magic. Mereu m-am întrebat ce spiriduş misterios mă adună, în fiecare seară, pentru ca dimineaţa să mă trezesc în pătuţul meu plin de jucării de plus, deasupra tavanului înţesat de fluturi? Mămico, nu ştiu dacă am reuşit să-ţi mulţumesc, vreodată, pentru fiecare noapte în care lăsai veioza aprinsă şi rămâneai trează… Read More

Cele mai frumoase deprinderi se asimilează în familie

Ni se evidenţiază, întotdeauna, cât de importanţi sunt cei şapte ani de acasă, cât de multe înveţi, cât de marcanţi sunt sau cât te dezvolţi în acea perioadă. Adică în perioada în care te bucuri de faptul că nu ştii multe. În naivitatea ta trăieşti într-o lume minunată, indiferent că ai totul sau nimic. Aşa sunt copiii. Se destrame abia când încep să înţeleagă. Cele mai frumoase deprinderile se asimilează în familie. Şi cele mai mari nenorociri sau tristeţi le învăţam tot din familie. Mă gândeam că puţină sinceritate nu a făcut rău nimănui. De aceea cred că este important să avem grijă cum ne comportam în faţa copiilor şi nu ceea ce scoatem pe gură. Puterea exemplului personal primează în faţa a o mie de “sfaturi”. Aşa am ajuns să învăţ în familie atât despre lucruri bune cât şi mai puţin bune. Pentru că omul e complex şi oricât ar vrea să fie un model pentru ceilalţi, e normal să mai şi greşească. Poate fi un exemplu de “aşa… Read More

O poveste pufoasă din copilărie

O poveste pufoasă din copilărie

În piesa All the little lights, Passenger vorbeşte despre faptul că ne naştem cu milioane de luminiţe în noi dar care se sting, treptat. Nu cred că are vreo legătură cu plata curentului, lipsa bateriilor sau a becurilor de calitate, chiar dacă haterii ar putea spune că suntem în România. El spune că luminiţele din noi se sting şi ne lasă în beznă pentru că apar momente în viaţă când veştile neplăcute pe care le primim, minciunile, micile greşeli sau pasi dezamăgitori ne fac să pierdem acea lumină care răzbate din fiecare dintre noi. Şi dacă luminiţele reprezintă tot ceea ce e bun în noi şi momentele de cumpănă reprezintă întunecarea, treptată, a fiecăruia dintre noi ce se întâmplă atunci când primim veşti bune, reuşim în viaţă sau descoperim iubirea? Cred că aceste momente sunt, de fapt, cele mai importante din viaţa unui om. Fiecare experienţă pe care o trăim ne învaţă ceva dar experienţele frumoase ne dau speranţă şi poftă de viaţă. Şi atunci îmi închipui o experienţă plăcută… Read More