Impresii despre Super Bloggeri si Gala SuperBlog!

                               

         “Bună dimineaţa, Soare!” sau “Bună seara, Lună!”, ceva de genul sunt eu în acest moment şi nu numai. Nu este prima ( şi sunt ferm convinsă că nici ultima ) dată când eu închei un şir de articole, sau păreri, concluzii şi doleanţe pentru anul următor.
              În weekend-ul 13-14 decembrie, anul curent ( pentru că încă suntem în 2014 ), a avut loc la Vila Alpin din Straja, mare petrecere blogosferică şi Gală de Premiere SuperBlog. A fost prima dată când am participat la această minunată confruntare blogosferică şi chiar dacă nu am fost nici măcar în primi 50 de bloggeri ( din cauza celor 80 de puncte penalizare ), nu înseamnă că mă consider o învinsă sau că m-am supărat, m-am dat cu fundul de pământ şi gata, nu mai particip. Notele primite au fost chiar mari, la majoritatea probelor şi m-am bucurat să ştiu că mă pot plia pe solicitările fiecărui juriu în parte. Mulţumesc, de asemenea, tuturor pentru că m-aţi suportat şi celor câţiva care aţi plâns sau v-aţi sunat mama ori v-a fost dor de ţară, vă mulţumesc cu atât mai mult cu cât şi eu, am plâns odată cu voi. 
             După sfârşitul celor două luni de competiţie, nostalgia de după, dorul de note şi câte un 2 de la Daniel Botea şi un “la colţ pe coji de nucă” de la Naşa ( draga de ea cum a fugit cu toată brânza ), am ajuns în sfârşit să ne facem griji de cum vom ajunge la gală, cu ce anume, cum si altele. Bine, câţiva dintre noi, bobocei în ale competiţiei cu mine în frunte, ne-am dezmeticit repede.
             Rămăsesem ultima care urma să îşi ia bilet de tren, pentru că eram la Cluj în perioada cumpărăturilor realizate de ceilalţi bloggeri, dar am reuşit să ocup un loc în acelaşi vagon cu toată gaşca nebună şi frumoasă, veselă şi nedormita de super bloggeri. Aşadar, în dimineaţa zilei de 13 decembrie, ora 2:15, mă întâlnesc cu Mihnea Socol în cartierul de reşedinţă al amândurora şi începem să căutăm un taxi până la gară. Mihnea tot agitat de dimineaţă, fluiera în stânga şi în dreapta. Încercam să îi spun că pot face o comandă dar nu era chip să-l opreşti. A fost galant şi ne-a făcut rost de un mijloc de circulaţie pe o ceaţă deasă care nu îţi permitea să vezi nici în doi metri.
            Ajungem în nici 15 minute şi aşteaptă. Într-un final, ni s-au alăturat şi Andrei şi Loredana, olteni calmi şi frumoşi şi am aşteptat, cu înfrigurare si încantare, trenul de la Constanta în care Naşa, Bianca şi Andra au suportat frig, apoi cald şi mai apoi manele…Sper că a ajutat urcarea noastră în tren. 
              Aşadar, vreau să mulţumesc sau să spun câteva cuvinte despre câţiva oameni dragi pe care mă bucur enorm că i-am cunoscut şi de care îmi este foarte dor : 

         Claudia şi Albert, fără voi doi şi toată această competiţie antrenantă şi deosebit de profundă din orice punct de vedere ai privi lucrurile, nu s-ar fi putut realiza. SuperBlog este mai mult decât o competiţie, este o punte care leagă oamenii, indestructibil sufletesc, din orice colţ al ţării şi nu numai. Fără voi doi şi frumuseţea sufletelor voastre, super bloggerii nu ar fi existat şi nici atât de multe şi frumoase prietenii nu s-ar fi creat atât de repede. De asemenea, mulţumesc din inimă, Albert pentru drumul în siguranţă dinspre Lupeni spre Straja şi retur, glume, conversaţiile plăcute şi amabilitate. Claudia, eşti un fel de înger cu chip de om, vesel, mereu senin şi acolo când avem nevoie de un sfat sau când suntem gata să renunţam. Voi, amândoi, sunteţi dovada vie a faptului că oamenii buni se găsesc după bătăile inimii.


          Bianca, sau domnişoara rozalie a.k.a. Pinky, unde ai stat ascunsă atât de mult timp? Sau unde am stat eu? Nu mă gândeam că încă mai pot să pun în suflet oameni de la prima vedere şi atât de repede cum ai ajuns tu în inima mea. Eşti un fel de my sister from another mother şi sunt recunoscătoare pentru faptul că te-am cunoscut când aveam nevoie de un suflet bun şi senin în viaţa mea. Eşti de o veselie molipsitoare, o frumuseţe pură şi un optimism de invidiat. Mi-e foarte, foarte, dor de tine şi abia aştept să ne revedem cât mai curând pentru că două zile nu mi-au fost suficiente ca să vorbim toate câte ar fi de vorbit. 


           Mihnea, Dumnezeule cum te mişti! Da, sunt sigură că nu sunt singura care te-a remarcat şi mă bucur, din sufet, pentru faptul că am avut prilejul de a nu mă simţi prost sau singură pe ringul de dans. O noapte întreagă de dans, cu foarte puţine pauze, ai fost acolo la orice joc şi ai întreţinut foarte frumos atmosfera. Abia aştept următoarea petrecere pentru a-ţi putea face concurenţă. De asemenea, îţi mulţumesc pentru porţia zdravănă de râs pe care mi-ai administrat-o. Dacă nu erai tu şi gaşca frumoasă din tren, nu cred că aş fi fost la fel sau atât de plină de viaţă.


            Renule ( Daniela Bojinca ), mi-e dor de tine. Acum serios, de la webstock când am făcut cunoştinţă până la urcarea ta în tren şi discuţiile de parcă ne ştiam din totdeauna, parcă au fost ani lumină. Data viitoare nu mai eşti iertată pentru plecarea atât de bruscă de la petrecere şi vei dansa până dimineaţă. Dacă nu, nota doi şi la colţ pe coji de nucă. Te văd cum te îmbufnezi, să nu crezi că eşti departe şi nu te văd. Mi-e dor de chipul tău de copil nevinovat şi de porţia de bunădispoziţie pe care am degustat-o cu tine în preajmă.



            Emil, de tine îmi era cel mai dor şi mi-e ciudă că tot nu reuşesc să te cuprind când facem o poză. Sper să nu reuşesc nici de acum în colo dacă tu rămâi aşa, măcar eu să intru la dietă. Glumesc, în mare parte. Tu rămâi sufletul mare şi cuprinzător al petrecerii şi chiar dacă m-ai ameninţat că mă renegi, am reuşit să îmi înfrâng teama şi să mănânc prima dată în viaţă…PRAZ. Mulţumesc pentru că ulterior ţi-ai împărţit cartofii prăjiţi, murăturile şi pişcoturile, cu mine, ca să scap de gustul neplăcut. Abia aştept să ne revedem curând!


            Naşa, tânără şi efervescenţă, a dansat cu noi până după miezul nopţii şi a reuşit să rămână trează, în ciuda multelor ore de nesomn, variaţii climatice, manele, râsete, olteni gălăgioşi şi atentate la brânză. Ups, de asta nu ştiai. Stai liniştită, planul nu a mers, dar la macaroane cu brânză eu tot vin curând. Mă bucur pentru că te-am cunoscut şi pentru că nu m-am înşelat când mi te-am imaginat veselă şi plină de viaţă. Mi-e foarte dor de tine şi mi-e ciudă că am coborât atât de repede din tren. Sper să ne revedem curând!


            Aniela, mă bucur din suflet pentru că ne-am revăzut, chiar dacă nu mi-ai adus acel mascul feroce promis. Eşti mai frumoasă şi mai veselă de la o întâlnire la alta şi mă bucur nespus pentru ce te-am revăzut. Mulţumesc şi pentru cântecul de la telefon, care ne-a trezit din amorţeală şi ne-a binedispus pe toţi, dar încă nu am văzut oală cu sarmale pe care ai promis că o pregăteşti înainte să pleci la drum. Poate data viitoare. 


           Andra, waw, să îţi faci majoratul în tren, înconjurată de bloggeri şi apoi la Straja, mi se pare cel mai pur gest de prietenie şi frumuseţe sufletească pe care îl putea face cineva. Abia aştept să te revăd şi pe tine şi să vorbim mai multe decât am reuşit în câteva ore.


       Mă bucur de asemenea că i-am cunoscut şi pe doamna Popescu Cristina şi domnul Gheorghe Chifu şi sper că la următoarea gala să pot schimba mai multe vorbe cu domniile lor care, apropo de asta, sunt un cuplu atât de frumos şi distractiv, reuşind să danseze până după miezul nopţii şi să aducă un plus de valoare ringului de dans.


           Dan Pavel, #capra mea, unde ai fost în toţi aceşti ani de dureri de spate şi unde eşti acum când m-a luat iar romantismul? Pardon, reumatismul timpuriu. Deci, pe lângă faptul că ne-a arătat cel mai bun banc pe care l-am văzut în viaţă ( cine l-a filmat să ne dea şi nouă să râdem din nou ), este un dansator fantastic şi spun asta şi din prisma dansului cu el unde nu m-a călcat deloc pe picioare, din contră, parcă plutea, face şi cel mai dur şi totuşi eficient masaj pe care l-am simţit vreodată pe pielea mea, încât mi-a luat cu mâna durerea de umeri. Abia aştept să te revăd, Dan, de asemenea un suflet atât de frumos al petrecerii.


            Iulia, încă îmi e dor de tine, mai ales că nu am apucat să vorbim foarte mult la gală. Mă bucur însă că te-am revăzut, la fel de frumoasă, zâmbitoare, plină de bunădispoziţie şi acolo, pe ringul de dans cot la cot cu noi. Abia aştept să revin în Bucureşti pentru a te revedea şi a mai “bârfi” ca fetele măcar la o cafea. Chiar eşti o companie foarte plăcută şi în preajma ta, omul chiar nu poate sta supărat. Ai un mod de a aduce soarele cu bunătatea ta. Mulţumesc pentru prietenie şi tot ceea ce ai făcut pentru mine în 2014. Sper să îţi iasă toate planurile pentru anul următor!


         Alina Gheorghe, un val nesfârşit de bunătate, zâmbete şi căldură. Te ştiam de pe facebook, îţi citeam blogul şi abia aşteptam să cunosc omul din spatele lui. Mă bucur să ştiu că avem multe în comun, atât ca şi umor, cât şi ca preferite masculine. Nu dau detalii. Cele prezente ştiu despre ce vorbesc iar restul trebuie să se mulţumească cu propriile scenarii. Ai un respect aparte din partea mea, pentru drumul lung parcurs, determinare şi frumuseţea cu care ne împărtăşeşti gândurile tale. Abia aştept să ne revedem, de asemenea.


             Eliza, eşti un val de bine, frumos şi energie, absolut fantastice. Eşti un fel de omul vesel care binedispune pe toată lumea, care se face plăcut de la prima întâlnire şi eşti iubitoare de rock ca mine. Ce să cer mai mult decât atât.?Mă bucur enorm pentru ce ne-am întâlnit şi abia aştept să mă bucur din nou de o plimbare alături de tine la următoarea gală. Cred că avem mult mai multe de povestit. 


            Îmi pare rău că nu am putut vorbi cu toţi, atât cât aş fi vrut, dar mă bucur pentru că v-am cunoscut şi sper să ne revedem ani mulţi de acum înainte la gale de premiere în care să câştigăm şi să păstrăm prietenii. Am schimbat câteva vorbe şi cu domnul Christian Hertzug, care mi s-a părut un om cald şi foarte sufletist. De asemenea, Andrew ( Mă bucur pentru că te-am revăzut atât de curând şi îmi pare rău că nu ţi-am lăsat niciun cadou. Promit să mă revanşez următoarea ocazie de revedere ), Ramona ( Minunat model de curaj, putere şi demnitate. Tot respectul şi o plecăciune sinceră ), Teodor şi Andreea ( mă bucur de asemenea pentru că v-am revăzut după ce ne-am cunoscut la petrecerea lui Emil. Sunteţi tot mai frumoşi amândoi. Doru, mulţumesc pentru porţia zdravănă de râs. Scriind aceste rânduri, după ce am urmărit de 10 ori acrobaţia ta în zapada, mă gândesc că mi-e ciuda pentru că nu am apucat să o văd live ), Cristina Lincu ( sincere felicitări şi un ţine-o tot aşa din toată inima. Sper ca la următoarea gală să schimbăm măcar câteva cuvinte ), Silvia Iordache ( O adevărată bucurie şi încântare să te cunosc. Ai o frumuseţe senină şi ai dansat cu noi ore întregi fără oprire, ceea ce nu e de neglijat ), Raluca Uluiteanu ( O plăcere să te revăd atât de curând ), Madalina ( De asemenea o bucurie să te revăd şi încă mă amuz amintindu-mi tricoul tău de la webstock când te revăd ), Mirela Surghie ( Pe lângă frumuseţea evidentă, eşti şi un om foarte cald şi mă bucur să te fi cunoscut şi mai ales, pentru faptul că am reuşit să vorbim la masa de dinaintea galei. Sper să ne revedem curând ), Mihai Rădulescu ( Nu uit faptul că mi-ai promis un dans, sau două, la următoarea gală ), Nicusor ( Timid dar foarte amabil ) şi unicul şi inegalabilul, el doar el acaparatorul ringului de dans şi cel care ne-a eclipsat toată seara, Daniel Botea. De asemenea, doamnei Camelia de la Vila Alpin, vreau să-i mulţumesc pentru ospitalitate şi atmosfera pe care ne-a creat-o, atât de propice pentru distracţie.

             M-am distrat teribil de tare, deşi am avut mii de emoţii când am fost nevoită să ţin microfonul în mână şi tremuram din toate încheieturile, ( probabil s-a văzut ) şi am râs cât multe luni de supărări, în doar 35 de ore petrecute alături de super bloggerii care mi-au intrat, uşor dar sigur, în inimă după două luni de competiţie. Aş mai avea foarte multe de spus şi să povestesc despre peripeţiile din drumul de ducere şi de aducere de la Straja, dar nu vreau să vă obosesc şi nici să ofer totul de-odată. Bănuiesc că şi în 2015 doriţi să vă reamintiţi de cele întâmplate la cea mai frumoasă şi expozitivă Gala Superblog de până acum, cel puţin aşa am auzit că se vorbeşte printre cei prezenţi. 
               Sper, din suflet, să aveţi un an plin de bucurii, reuşite, dorite împlinite şi să ne revedem cu bine şi sănătoşi şi la următoarea Gală SuperBlog!


10 thoughts on “Impresii despre Super Bloggeri si Gala SuperBlog!

  1. Draga mea, "Ionela"…scuze 😀 Ianolia

    Ma bucur ca te-am cunoscut si iti multumesc pentru clipele frumoase petrecute impreuna.Te imbratisez cu drag, imi este dor de tine si iti multumesc pt cuvintele frumoase din articol. Love youuuu!

  2. Daca e macar pe jumatate cat bucuria mea ca te-am cunoscut, inseamna ca am idee. Ai fost un fel de cadou frumos pe care il primește un om cand nu mai crede ca exista oameni cu sufletul mare. Ma bucur ca ne-am cunoscut si abia astept sa ne revedem, sper foarte repede! :* :* :* <3

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Pin It on Pinterest