Sunt atât de săracă. Sunt atât de lipsită de tot ce te-ai fi aşteptat să găseşti când paşii tăi s-au oprit în faţa mea. Tot ce am avut, înainte cu mult de a te fi întâlnit, am împărţit celor ce au ajuns la mine, înaintea ta. Le-am dat câte ceva multora dintre aceia care au bătătorit aleile spre sufletul meu, înainte ca tu să te fi gândit măcar să încerci aceste alei pline de noroi şi apă stătută.
Nimeni nu a plecat fără să ia câte ceva. Nimeni nu a plecat din sufletul meu fără o amintire, o fărâmă din acel loc cald ce l-a găzduit cu grijă. Orice suflet rătăcit care a poposit, un timp, în viaţa mea, are ceva care să-i amintească de mine în clipele când va fi singur sau va simţi că pur şi simplu nu are de ce se agăţa. Am oferit visuri, dovezi de iubire, speranţe, clipe de iubire, zâmbete dimineaţa în zori, o mâna caldă pe obraz când le era greu. Fiecare om de al cărui destin m-am lovit are ceva ce-mi aparţine. Părinţii au energia mea. Străinii au bunătatea. Colegii au ajutorul meu dezinteresat. Nefericiţii au zâmbetele mele. Prietenii acel umăr de care au nevoie pentru a se descărca.
Nu aş vrea să te las pe dinafară. Nu poţi fi răzbunarea pe lumea care mi-a luat totul şi nu a lăsat nimic! Nu poţi sta în prag pentru totdeauna fără să-ţi dau voie să arunci o privire, măcar în acel loc care a mai rămas. Este devastat, în reparaţii capital şi neîngrijit. Nu ştiu dacă o să îţi placă. Se pare că până acum nu a plăcut nimănui. Dar asta e tot ce mi-a rămas. Este un lucru inutil şi fără sens. Numai pentru mine este o comoară inestimabilă. De fapt, ce să faci tu cu el? La ce să-ţi trebuiască? Poate doar te va încurca sau te vei împiedica de el în drumul tău prin restul vieţii.
Dacă vrei, însa, ia-l tu. E singurul lucru care mi-a mai rămas de oferit dar pe care, până acum, nimeni nu l-a vrut. Nimeni nu a dorit să-l primească! Eu ţin la el, pentru că este cea mai mare avuţie a mea! Aşa murdar şi răscolit cum este. Este al meu şi mă bucur că îl am şi-l pot oferi, acum, cuiva care îl va aprecia, sunt sigură.
Te-am întrebat, te mai întreb încă o dată: eşti sigur că-l vrei? Este sufletul meu. Este singurul care mi-a mai rămas, însa nu ştiu dacă îl vrei. Este călcat în picioare şi neîngrijit. Este brăzdat de timp şi de răutate. Este cum l-au uitat atâţia. Este un nimic în comparaţie cu ce îţi poate oferi oricine altcineva. Mai bine, nu! Nu-l lua! Nu-ţi îngreuna paşii pe drumul vieţii pentru mine. Mi s-a zis că nu merit osteneala. Nu merit osteneala nimănui. Ca şi cum aş purta cea mai cruntă vină şi sunt de neiertat sau ca şi cum aş fi comis cel mai mare păcat. Da, sunt naivă, cred în bunătatea oricui şi ajut pe oricine nu drag. Dar nu fac rău. Nu intenţionat şi nu cât să dărâme un om.
Dacă l-ai ales şi eşti sigur ca îl vrei, este al tău. Dar, te rog, dacă o faci, să fugi. Pierdut în lume să te afli, departe de mine. De toată răutatea ce veghează umbra mea. Fugi de lângă un trup secat, de lângă cioburi adânci care amintesc de-o inima ce odată bătea pentru cineva necunoscut ca şi chip, dar atât de aproape de mine. De o inimă ce a bătut pentru cel de dinaintea ta. Pentru atâţia ce nu au apreciat nimic. Fugi de ceea ce ţi-ar putea distruge viaţa! Fugi, pentru că este greu. E greu să ai grijă de mine. E greu să rămâi al meu. E greu să mă accepţi aşa cum sunt. E inuman. Ţi-ar distruge existenta, ţi-ai pierde minţile, ai rămâne prins şi nu te-ai putea elibera!
Sunt atât de simplă şi atât de complicate în acelaşi timp. Sunt greu de înţeles dar uşor de protejat. Sunt un copil în corp de om mare. Sunt căldura din timpul iernii şi răcoarea din timpul verii. Dacă ai timp să rămâi, promit să fiu acolo mereu. Când mă vei chema să fiu parte din tot ceea ce faci în lume, promit să te fac fericit! Dar, dacă nu mă vrei, mai bine ne luăm bun rămas de acum! Ar fi prea greu pentru mine dacă m-ai lăsa să mă ataşez de tine şi mai apoi ai alege să mă laşi prada singurătăţii.
Sunt ciudată, uneori şi prea sensibilă. Na supăr din lucruri pe care alţii le considera banale. Îmi trece, foarte repede şi nu îmi place să ţin supărarea. Îmi plac mulţimile aglomerate ce-mi dau senzaţia de siguranţă şi le caut, cu disperare uneori. Apoi mă înconjor de prieteni şi le ofer şi lor din nimicul meu. Împart cu ei totul, indiferent de ce posed. Îmi place ploaia ce-mi permite să plâng fără să mă observe cineva. Sunt un copil, însa în acelaşi timp, viaţa m-a obligat să mă maturizez de timpuriu. Pot, de asemenea, să fiu melancolica, pesimista sau tristă, fără motiv. Sunt şi amuzantă, veselă, protectoare, plină de speranţă.
Am visuri diferite de restul lumii şi urmez o cale pe care nimeni nu o vede pentru că drumul este lung şi anevoios. Ştiu că nici tu nu ai avut o viaţă prea uşoară şi nici eu nu vreau să ţi-o îngreunez. Şi ştiu că nu te pot vindeca. Acum ştiu că nu pot salva oamenii. Dar ştiu că te pot face fericit. Ştii şi tu că aşa va fi. E doar o chestiune de timp.
Sper să nu fie un vis. Sper să nu fii o himeră. E doar o perioadă bună din viaţa mea? Ceea ce se întâmpla acum e trecător? Tu eşti trecător, ca toţi cei care au fost în locul tău? Eu pot doar să te iubesc. Atât cât va dura, vei simţi din plin iubirea mea. Vei simţi iubirea şi grija mea, sper şi după ce vei pleca.
Până să vii, eram o aripă franţa, din noi. Pentru că sunt puţini aceia care îşi găsesc pe pământ sufletul pereche. Sunt foarte mulţi aceia ce rămân prizonierii unei iubiri destrămate timpuriu, nu pentru că aşa vrem noi, ci pentru că, uneori, destinul decide în locul nostru.
Nimeni nu este predestinate unei vieţi triste. Toţi avem dreptul la clipe scăldate în miere. Ştiţi de ce se spune despre fericire că ar fi ca mierea, sau de ce după căsătorie, tinerii merg în luna de miere? Pentru ca mierea, nu se degradează niciodată, nu se strică, nu dăunează şi nu expiră. Mierea este pură şi ia naştere prin trudă şi drumuri lungi. La fel ca şi dragostea, trebuie să adăugăm în fiecare zi câte un gând bun, o vorbă frumoasă, un sărut, o întâlnire, o surpriză, respect, sinceritate şi grijă. Astfel, ea va dăinui. Trebuie doar să fim conştienţi de ceea ce contează cu adevărat şi ce ne dorim de la viaţă. Atât! Restul, contează mai puţin!
No Comments