10 lucruri despre britanici

După cum probabil aţi observat, în ultima perioadă, am scris câteva articole despre Marea Britanie şi câteva lucruri pe care le-am observat în aproape un an de când locuiesc aici. Astfel m-am gandit la 10 lucruri despre britanici.

M-am hotărât, însă, că a venit vremea să scriu un articol despre oamenii care locuiesc aici, britanici. Pentru că locuiesc cu o familie de englezi, de jumătate de an, am tot primit întrebări despre cum sunt britanicii, cum sunt familiile aici, cum se înţeleg, cum îşi petrec timpul şi ce diferenţe sunt între ei şi noi. Unele lucruri vor părea şocante, altele absolut normale iar altele amuzante dar mi se pare că, în general, nu sunt cu mult diferiţi faţă de noi.

Articolul este pur subiectiv şi se bazează pe experienţele mele cu oamenii de aici, în diferite situaţii şi cu privire la anumite lucruri pe care a trebuit să le învăţ sau să le fac aici. părerile pot fi împărţite şi nimic nu poate fi considerat general valabil.

  1. În primul rând, am observat cum oamenii se uită la tine, pe stradă. De fapt, cum oamenii nu se uită la tine pe stradă. Nimeni nu te judecă, nimeni nu se holbează, nimeni nu îşi schimbă mimica fetei dacă eşti îmbrăcat diferit, dacă arăţi diferit, dacă eşti altfel. Oamenii îşi văd de treburile lor şi fiecare îşi vede de treaba lui.
  2. Deşi sunt o persoană politicoasă, din fire, englezii m-au învăţat şi mai politicoasă. Aici fiecare persoană spune “te rog” şi “mulţumesc”, “îmi pare rău” sau “eşti ok?” indiferent de mediul în care interacţionează cu tine. Sunt exagerat de politicoşi, nu adresează întrebări care pot răni sau dau un sentiment de stânjeneală. Oamenii sunt, fals sau nu, politicoşi nu contează dacă lucrează pentru stat sau particular.
  3. Englezii sunt extrem de amuzanţi, în special în momentul în care fac glume având cea mai serioasă figura. Poate fi dificil, la început, să înţelegi unele glume dar interacţionând şi cunoscând mai mulţi oameni, ajungi să remarci asemănări, puncte comune şi gânduri asemenea. Faptul că sunt relaxaţi, joviali şi politicoşi îi face şi mai amuzanţi, fără să scape “porumbelul” cum se întâmplă la noi, de multe ori.
  4. Nu au preconcepţii despre romani, sau alte popoare din Estul Europei. Majoritatea englezilor este de părere că est-europenii sunt cei care primesc cele mai grele joburi şi, cu toate acestea, nu se plâng, nu uita să zâmbească sau să fie politicoşi. Ei se uită la oameni şi nu la origini.
  5. Englezii ştiu când nu eşti englez. Şi sunt curiozi, mai ales cei bătrâni. Şi niciodată nu am auzit un bătrân să se plângă că e ajutat, tratat sau că trebuie să fie în acelaşi loc cu cineva din România. Eu lucrez într-un mic sătuc în care există mulţi bătrâni. Lucrez pe un post de consultant oftalmolog şi, în ciuda faptului că ai crede că englezii în vârstă sunt mult mai naţionalişti, întotdeauna mi s-a vorbit frumos, respectuos şi mi s-a zâmbit amabil. La fel procedez şi eu.
  6. Nu toţi englezii beau ceai. Sau cel puţin nu cantităţi industriale. E adevărat că prima dată când am ajuns în casa familiei prietenului meu am fost întrebată dacă vreau ceai sau cafea. Atunci am încercat prima dată ceaiul lor şi m-am îndrăgostit, iremediabil. Erau perioade, încă sunt, când beau extrem de mult ceai. E adevărat că la locul de muncă primul lucru pe care una dintre colegele mele mi l-a arătat a fost dulapul cu ceai şi cafea şi modul în care se achiziţionează acestea pentru noi.
  7.  Nu mă repet despre politeţe ci vreau să vorbesc despre modul în care lucrurile se pot rezolva, cu oficialităţile locale, fără multe formulare, bătaie de cap şi multe drumuri. De exemplu, am fost să fac analize de sânge într-un spital de stat şi, cu tot cu aşteptarea, am terminat în 10 minute. Cam atât de repede şi fără priviri urâte, mâini agitate să termine repede sau vreo grimasă. Toată lumea era un zâmbet.
  8. Accentul britanic este extrem de interesant, plăcut şi sexy, dacă vreţi. Dar uneori, doar uneori, chiar nu poţi înţelege unii oameni. Nu de puţine ori am rugat pe cineva să repete. Probabil acum, după câteva luni de vorbit doar în engleză, acasă şi la serviciu, înţeleg mai bine ceea ce vorbesc oamenii de aici. Pentru că ei au un accent relaxat, cu mai multe vocale decât consoane şi, uneori, cuvinte rostite doar pe jumătate (“What?” e, de fapt, “Wa?”)
  9. Englezii joacă multe jocuri. Adică ştiţi jocurile alea pe care noi le jucăm atunci când eram copii cu “Nu te supăra, frate!”, ei au multe versiuni şi jocuri pentru orice vârstă şi orice pasiune. Aşadar, cel puţin o dată pe săptămână, aproape toată familia sau chiar toată familia joacă jocuri de societate şi se bucura de această tradiţie relaxantă, împreună, după o săptămână stresantă de muncă.
  10. Foarte puţini britanici înţeleg ideea de distracţie. Pentru ei o seară de distracţie înseamnă extrem de mult alcool, puţină moralitate, petrecerea serii cu oameni abia cunoscuţi şi dezinvoltură, extrem de multă dezinvoltură până la pragul de penibilitate. Asta în cazul celor mai tineri. Aparent aici ajunge tot mai des “modă americană” care este pusă în practică cu stricteţe.

Chiar mi-ar plăcea să ştiu cum percep alţi oameni englezii, interacţiunile cu aceştia, care sunt părerile lor şi cât de mult contează, sau nu, pentru ei aceste interacţiuni. Eu am simţit nevoia să scriu acest articol pentru că, personal, am fost extrem de mult ajutată de oamenii de aici şi le sunt profund recunoscătoare pentru amabilitate, grijă şi afecţiunea pe care mi-o poartă.

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Pin It on Pinterest