Dacă am putea să prindem timpul într-un borcan şi să eliberăm, din când în când, câte puţine ore probabil nici atunci nu am avea posibilitatea să facem tot ce am vrea. Viaţa este de aşa natură încât nu ne permite să zăbovim niciodată. Şi aş vrea să zăbovesc mult şi timpul să treacă fără să simt. Apoi aş vrea să-şi amintească faptul că m-a lăsat în urmă şi să se întoarcă după mine. Probabil că încă visez la lucruri pe care nu le pot avea şi în interior este un copil care încă spera, într-o rochiţa roz, deşi nu mi-a plăcut niciodată această culoare, care valsează stând pe pantofii tatălui ei.
Mi-e dor, de atât de multe ori şi mă cuprinde melancolia când privesc pozele vechi din care îmi zâmbeşte un chip timid, cu dinţii lipsa, dar nederanjat de acest aspect. Are sufletul plin de iubire şi raze de soare în priviri. Ciudat cum acel copil, din poză, acum petrece atât de multe ore plângând, atât de multe nopţi meditând, realizând scenarii şi rugându-se la şansa unei zile cu zâmbete, lipsită, măcar pentru câteva ore, de lacrimi. Cred că pierdem ceva din noi atunci când devenim adulţi, ceva ce ne face să ne schimbăm iremediabil, ca şi cum ai putea uita cine ai fost înainte şi să te transformi în altcineva.
Oamenii se schimbă, se ascund şi încearcă să preia un trend sau altul, să fie cât mai aproape de cei din jurul lor în loc să se axeze pe unicitate. Bărbaţii sunt tot mai efeminaţi şi mai atenţi la aspectul fizic, lucru deloc rău dacă ne gândim ca oricui îi place un bărbat frumos, dar fără a exagera pentru că extremele nu aduc, prea des, ceva bun. Femeile sunt tot mai rebele, mai rele, mai puţin atente la modul în care se îmbracă sau se comportă. Eleganţa domniţelor din deceniile trecute a apus odată cu tehnologizarea şi femeile nu mai ştiu diferenţa dintre eleganţă şi vulgaritate, sau nu vor să vadă faptul că se înjosesc şi o femeie frumoasă, elegantă şi care este graţioasă, nu poate fi şi vulgară, baieţoasă şi nearanjata.
Citisem acum ceva timp un articol în care se spunea faptul ca unei femei nu ar trebui să i se permită să nu aibă grijă de ea, atât sufleteşte cât şi trupeşte. Să fie atentă la modul în care se îmbracă, se aranjează sau vorbeşte pentru că femeia a fost lăsată pe lume pentru a fi definiţia frumuseţii, a elegantei, rafinamentului, complexităţii şi al îngrijirii, atât al ei cât şi al celor din jurul ei. E greu să înţelegi faptul că femeia care nu are nimic, poate oferi totul. Fie ca poartă sau nu haine, femeia bucura privitorul şi este imposibil să nu observi mersul său fin, pasul diafan care abia atinge pământul, gleznele perfecte, mişcarea ritmică a parţilor care fac din femeie leagănul în care s-au născut şi s-au dezvoltat popoare întregi, de-a lungul secolelor.
Exista o diferenţă extrem de complexă între o fată şi o femeie. Deşi se maturizează devreme, fetele nu devin femei decât prin propria autoeducare, prin puterea de a creşte în societate şi a demonstra că este capabilă, deşi nu încape îndoială că poate duce pe braţe o întreagă lume şi tot să fie în stare să îşi ţină copilul la piept şi să îl sărute pe frunte. Eleganţa unei femei porneşte din interior, un interior în care se duce o luptă continuă în care ea îşi impune să câştige, de fiecare dată, fiind convinsă că nu are voie să se îmbolnăvească, să nu mai poată, să nu fie capabilă de o sarcină sau alta. Nu este superioară pentru că se crede superioară, devine superioară în momentul în care devină mamă şi greutăţile pe care le întâmpină deja îi sunt crescute cu un procent incredibil de mare, având responsabilitatea de a creşte un nou om mare care va face din lume un loc mai bun.
Exista o multitudine de comunităţi online care au grijă de femeile din România şi le oferă susţinerea necesară pentru a continua, fără să reproşeze sau să arunce cu pietre, aşa cum se proceda în trecut pentru a pedepsi femeile care vor să fie ceva mai mult decât casnice. Cea care mi se pare cea mai apropiată de femei, este Comunitatea Chic-Elite, o platformă de mentorat menită să răspundă întrebărilor femeii moderne pentru a o ajuta să îşi depăşească condiţia pe care societatea i-a impus-o secole de-a rândul. De asemenea, faptul că acolo găseşti, în permanenţă, sfaturi, opinii, răspunsuri de la specialişti în diverse domenii, mi se pare un avantaj pe care noi, femeile românce, pe care îl avem la îndemână şi nu mai este o ruşine să întrebăm sau să cerem ajutorul când nu ştim ce pas trebuie făcut. Şi pentru că vorbim despre eleganţă, cu ajutorul celor de la Chic-Elite, am aflat despre casa de modă ELLIS, cea care le învaţă pe femei că eleganţa nu costă o avere şi nu trebuie să ieşi în evidenţă cu detalii şocante, ci poţi fi elegantă cu ajutorul unei ţinute simpliste, de bun gust, cât să te simţi bine şi interior şi exterior.
Pentru că am ascultat, de curând, o piesă care spune că “Femeile s-au masculinizat”, comunitatea Chic-Elite, în percepţia mea, ar trebui să le educă pe femei în spiritul eleganţei, rafinamentului, frumuseţii naturale şi promovarea valorilor şi a calităţilor femeii românce care se dezvoltă şi îşi învaţă drepturile, astfel încât să ştie cum poate acţiona în cazul defăimării, a abuzurilor psihice şi fizice cât şi în cazul atacului la persoană. Sunt, de fapt, drepturi pe care fiecare dintre noi le are, fie că vorbim de copii, bărbaţi, femei sau bătrâni. Dar azi vorbim despre femei, sexul slab, fără să exagerăm în ridicarea la rang de zeitate ci pentru a-i reda locul pe care secolele precedente i l-au furat.
Până la urmă, mai puţin înseamnă, de fapt, mai mult şi simplitatea poate da unei femei o nouă imagine din care să reiasă frumuseţea sa, eleganţa, naturaleţea cu care poate purta o anumită ţinuta şi felul în care se simte în acea ţinuta. Am auzit des femei spunând “Port ţinută în care mă simt bine”, fie că este casual, sport, elegantă sau unică. Fiecare femeie are dreptul de a-şi arăta personalitatea şi de a face o primă impresie plăcută, prin simplul fapt că zâmbeşte sau radiază de fericire. E suficient un zâmbet, ca să îţi dai seama că o persoană are anumite calităţi şi eleganţa poate fi privită şi prin faptul că zâmbeşte din toată inima, existând posibilitatea să fi plâns toată noaptea de dinainte.
Acest articol este scris cu drag pentru cea de-a douăsprezecea proba a competiţiei SuperBlog 2015, tema fiind pusă la dispoziţia noastră de către Chic-Elite în parteneriat cu Ellis by Eli Lăslean.
No Comments