Este al treilea an în care fac aceasta retrospectiva şi mi se pare uimitor, acest lucru. Pentru început, aş dori să vă urez un sincer La Mulţi Ani, Un An Nou 2016 plin de sănătate, bucurii, iubire, visuri împlinite şi tot binele din lume. Un nou an, un nou început. Ar trebui să fim încântaţi, în primul rând, pentru faptul că a ajuns aici şi că suntem mai puternici de la an la an, cel puţin, eu ştiu că sunt.
Frigul a luat în stăpânire şi ţara noastră, după un val de căldură care ne-a cam decepţionat de Crăciun. Ador iarna. Mereu mi-a plăcut frigul şi senzaţia aceea care îţi amorţeşte simţurile şi te face să uiţi de toate câte te macină sau, din contră, eşti atât de cufunda în gânduri încât nu mai simţi gerul care te cuprinde cu totul. Pe fundal, se aud acorduri de saxofon. Eli Degibri mângâie, tandru, instrumentul. L-am văzut în concert în 2014 în Cluj şi încă sunt îndrăgostită de muzica lui. De multe ori am scris articole întregi pe muzica să şi, cel mai probabil, îl voi aduce cu mine în scrieri şi în anul acesta.
Am citit şi recitit retrospectivele anilor 2013 şi 2014 şi îmi dau seama de faptul că, pentru acest an, nu am atât de multe plângeri de făcut. Cred că încep să îmi dau, mai des, voie să fiu fericită, să învăţ din greşeli, să cunosc oamenii de lângă mine şi să-i las în urmă pe cei care îmi fac rău, intenţionat sau nu, pentru că trebuie să fii înconjurat, continuu de oameni de la care poţi învăţat, nu de cei care te trag în jos şi te menţin la un nivel inferior celui către care tinzi. E uimitor să vezi evoluţia ta, d la un an la altul, conştient fiind de schimbările prin care ai trecut, de oamenii care au rămas lângă tine, de evenimentele care te-au propulsat mai aproape de visul tău. Mă bucur de faptul că învăţ să triez mai bine oamenii şi să nu mă mai implic, atât de mult, în durerile lor cât să nu mă afecteze pe mine. Învăţ să fiu mai degajată, dar să fiu prezentă, în acelaşi timp, să îi susţin şi să îi iubesc pentru ceea ce mă învaţă. Am cât rămas singură, în oraş cel puţin, pentru că majoritatea prietenilor dragi au plecat spre visurile lor, care nu se pot împlini în ţară. Noaptea trecută am primit telefoane din S.U.A., Marea Britanie, Italia, Germania, Spania şi în ţară din Constantă, Bucureşti, Timişoara, Iaşi, Cluj Napoca, Bacău, Buzău, Slatina, Vaslui, etc. Oameni minunaţi pe care i-am cunoscut anul acesta sau pe care i-am redescoperit în acest an.
Am învăţat să fiu mai tolerantă, să spun mai des nu, dacă să spun da înseamnă să mă las pe mine şi planurile mele mult în urmă, să las mai mult de la mine, să am mai multă grijă de ceilalţi, fără să fiu sufocantă, să fiu mai delicată, să nu îi mai las pe cei din jur să mă vadă nefericită, să râd din toată inima, pentru că am învăţat că există o legătură între un zâmbet mimat şi reacţiile trimise către creier care îţi trimit o stare de bine. Ar trebui să mă stresez mai puţin şi să mă focusez mai mult pe ceea ce pot face, înainte de a mă panica inutil şi să stric totul. Trebuie să îmi impun să nu mai pun la suflet orice îmi spun oamenii care nu mă cunosc şi nici nu vor să mă cunoască pentru că au preconcepţii. Ar trebui ca în 2016 să învăţ să primesc complimente, nu să desfac firul în alte sute de fire, întrebându-mă ce a vrut să spună acel om, de fapt. Trebuie să mă pun pe picioare şi să încep lucrul la licenţa, să îmi fac dosarul pentru master, să am grijă să fiu detaşată şi implicată, în aceeaşi măsură la job şi să nu mă implic emoţional, fără să par, totuşi, rece.
Am văzut locuri noi şi mi-au plăcut, cum ar fi Tuşnad sau Dâmbul Morii. Am făcut primă excursie cu familia, primul nostru concediu împreună şi mi-a plăcut enorm că ne-am descoperit şi redescoperit unii pe alţii. M-am reîndrăgostit şi mi-am dat seama că ceea ce simţisem cu un an înainte nu era dragoste reciprocă, dar am aşteptat tot anul acesta pentru a fi sigură că nu plec de lângă un om care, de fapt, mă iubea. Uneori suntem atât de prinşi de mirajul iubirii, încât îi atribuim celuilalt şi dragostea noastră pentru a umple golul provocat de absenţa iubirii sale, cel puţin acea iubire care leagă un cuplu. De asemenea, ştiu că nu trebuie să mă mulţumesc cu mai puţin decât ofer, pentru că în dragoste este vorba de egalitate, iubire împărtăşită, afecţiune reciprocă şi susţinere. Este important să fii atent la oameni şi să nu te laşi orbit de iubire. Să îl vezi pe om aşa cum ţi se arata, nu cum ţi-l imaginez tu în povestea care se ţese în inima şi mintea ta pline de iubire. Şi chiar dacă te laşi orbit, da-ţi voie să pleci când nu te mai simţi dorit. Nu vrei să fii penibil ulterior sau să aştepţi oameni timp de ani de zile, refuzându-ţi, astfel, dreptul la fericire, amintiri frumoase şi bucurii alături de un om care, poate, ar face totul pentru a te şti fericit.
M-am maturizat şi, deşi încă nu mi-am lansat cartea, am oameni care nu mă lasă să îmi pierd visul pe drum, care cred în mine şi mă susţin necondiţionat. Cineva spunea că “Oamenii îţi susţin munca, până în punctul în care trebuie să plătească pentru ea.” Nu îi lăsaţi pe acei susţinători, de ocazie, să vă năruie visurile şi luptaţi pentru ele până în pânzele albe! Poate nu este momentul ca visul acesta să se împlinească acum, dar nu înseamnă că, la un moment dat, nu se va împlini prin munca, determinare, curaj şi pasiune pentru ceea ce faceţi. Urcăm trepte, ne împotmolim pe scări, ne dezechilibrăm, coborâm şi ne ambiţionam să urcăm, tot mai sus, până la nivelul în care suntem, cu adevărat, fericiţi şi mulţumiţi cu noi înşine şi viaţa pe care o avem, fiecare în parte.
Vreau, desigur, să mulţumesc, tuturor, celor care au făcut din acest an, 2015, unul de vis şi să mă rog ca anul ce a venit să ne prindă pe toţi sănătoşi, la fel de fericiţi sau chiar mai voioşi şi tot împreună ori de câte ori ni se iveşte oportunitatea. În afară de sănătate, în 2016, îmi doresc din toată inima ca cel mai mare vis al meu să prindă contur iar cartea Balsam pentru Suflete să vadă lumina tiparului după nopţi nedormite, luni de corecturi şi rescrieri, povesti reale şi răsturnări de situaţie ciudate. Dragi cititori vă doresc, din toată inima, Un An Nou plin de sănătatea de care cu toţii avem nevoie pentru a depăşi obstacolele vieţii, putere de muncă pentru a ne îndeplini dorinţele cele mai arzătoare, oportunităţi de care să profităm la maxim fără să ne temem că nu vom reuşi, curaj să ne înfruntăm temerile şi să le depăşim, visuri împlinite pentru a naşte visuri noi, fericire cât cuprinde şi zâmbete sincere care să ne lumineze chipurile frumoase, linişte sufletească pentru a continua scrierea cărţii ce cuprinde cele mai importante momente ale vieţii de om, stabilitate financiară ca să facem faţa vieţii grele pe care o ducem zilnic pe braţe şi tot ce-i mai bun pe lume!
Bun găsit an nou! Am nădejdea vie, că noi oportunităţi mă aşteaptă. Sper în anul nou ce a venit, parcă şi mai grăbit, de data aceasta, şi îmi doresc să fie mai bun şi generos cu sufletul meu. Cine ştie, poate noi oameni vor ocupa locurile rămase vacante în trăsura sufletului care ne poartă la braţ cu oamenii dragi nouă, pe strada vieţii. Şi, dacă e să mă iau după horoscop şi astrologie, acesta pare să fie anul care mă răsplăteşte pentru toată munca şi sacrificiile întreprinse în anii trecuţi. Şi chiar dacă sunt doar banalităţi şi ştiinţe greu de crezut, se spune că gândul bun atrage fapte şi întâmplări frumoase. Mai bine să speri la bine, decât să stai cu gândul la ce va fi greu. LA MULŢI ANI, dragi suflete!
No Comments