Pentru încă opt zile am douăzeci şi unu de ani pe care i-am strâns în buchetul vieţii. Fac parte dintr-o generaţie de tranzit în care am gustat atât din plăcerile vieţii cât şi din ceea ce avea internetul şi telefonia de oferit. Am trecut, de asemenea, prin diferite stadii ale jocului şi jocurilor care mă preocupă. Da, încă îmi place să joc tot felul de jocuri pentru a mă relaxa şi pentru a ieşi, măcar pentru o scurtă perioadă, din agitaţia vieţii de adult în care mă învârt incontrolabil.
Bine, pot fi sinceră acum dacă tot mai adaug un an în buchetul vieţii. Îmi e dor de copilărie şi mă sperie ideea de a “îmbătrâni” şi a uita să mă joc. Pentru că oricum sar ţăncuşul de câte ori văd unul, îmi dau seama ce dubios se uită oamenii, aşa că prefer să joc jocuri, chiar dacă nu e acelaşi lucru, în intimitatea propriei case pentru a fi sigură că nu uit şi nu rămân în pas cu moda.
Îmi amintesc faptul că primele jocuri pe care le-am jucat erau cele din faţa blocului, cu prietenii mei din copilărie. Ulterior, ne-am luat ochii acele jocuri pe televizor atât de frumos colorate, care este drept că nu aveau cea mai bună grafică dacă le compari cu jocurile de azi dar perfecte pentru acele vremuri.
Cumva sunt norocoasă datorită surorii mele, în ciuda celor zece ani care despart generaţia mea de generaţia ei. Jucăm împreună jocuri cu gatit mancare pe xjocuri.com şi ne bucurăm de faptul că găsim modalităţi de a distruge barierele dintre generaţii. Să nu amintesc şi faptul că ştiu şi desenele copilăriei sale. Avem activităţi comune, dar gusturi diferite.
Modul de joacă al copiilor s-a schimbat, a evoluat şi trebuie să ţinem pasul cu ei pentru că sunt o mulţime de activităţi interesante pe care mamele, tatii, surorile sau fraţii, le pot desfăşura împreună şi pot avea parte de aceeaşi doză de bunădispoziţie şi distracţie ca şi “pe vremea lor”.
No Comments